Paludism (malarie)

Boală parazitară provocată de infestarea cu hematozoare (organisme unicelulare, un tip particular de protozoare) din genul Plasmodium. SlNONIM:.

Există patru specii de hematozoare ale paludismului: Plasmodium falciparum. Plasmodium vivax, Plasmodium ovale şi Plasmodium malariae. Aceşti paraziţi trăiesc in ficatul omului, apoi în globulele sale roşii pe care le distru­g (hemoliză responsabilă de o anemie) acest lucru ducand la declansarea accesului febril.

Paraziţii se transmit omului prin înţepă­turile anofelilor (specie de ţânţari) femele infestate, parazitii sunt prezenţi în saliva ţânţarului si patrund pătrund astfel în sângele uman. Ei mai pot fi transmişi şi în cursul unei transfuzii sangvine, ori de la mamă la făt în timpul sarcinii.

Paraziţii invadează mai întâi ficatul, apoi globulele roşii în care se multiplică,globulele roşii se destramă şi eliberează paraziţii infestând atunci alte globule roşii care devin capabile să infesteze la rândul lor ţânţarii în cursul înţepării unei persoane infectate .

Perioada de incubaţie (timpul scurs între înţepătura ţânţarilor şi apariţia simptomelor) durează 1-2 săptămâni, dar se poate prelungi până la mai multe luni dacă subiectul a luat medicamente antipaludice în scop preventiv. In acest ultim caz crizele dacă apar sunt benigne si pot să se manifeste tardiv după întreruperea tratamentului.

Crizele de paludism sunt insotite de acces de febră de 40 sau de 41°C şi frisoane. Puseele de febră se produc din două în două zile (febră terţă), mai rar în fiecare zi (febră cotidiană) sau din trei în trei zile (febră cvartă).

Doar parazitul Plasmodium falciparum este cauza unui accident pernicios (acces de febră mortal în absenţa tratamentului).

Parazitii pot fi pusi in evidenta prin examen microscopic efectuat pe un frotiu de sânge.

Atunci când crizele de paludism se repetă des, timp de mai mulţi ani şi când sunt prost îngrijite, se insta­lează un paludism visceral caracterizat de anemie, icter, o splină care creşte şi se poate rupe, şi o stare de mare oboseală.

Tratamentul cansta in administrarea de chinina, putand fii utilizate artemeterul, clorochina, meflochina sau halofantina.

Prevenirea se realizeaza prin folosirea medicamentelor antipaludice încă dinainte de a pleca într-o ţară în care se întâlneşte paludismul, pe toată durata şederii în acea ţară şi o perioadă de timp după întoarcerea din ţara res­pectivă. Plasmodium falciparum a dobândit rezistenţă faţă de clorochină, în acest caz va trebui să se utilizeze, dacă şederea în respectiva ţară nu depăşeşte 3 luni, meflochina în prize săptămânale iar tratamentul trebuie să fie urmat încă 3 săptămâni după întoarcere. Dacă durata şederii este mai mare de 3 luni, va fi necesar să se ia în fiecare zi clorochină şi proguanil, tratamentul trebuind să fie urmat şi după întoarcere, timp de două luni. Este obligatorie utilizarea plasei împotriva ţânţarilor (musticar), plasă îmbibată cu insecticid, care permite îndepărtarea ţânţarilor.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Mirela Gruia
Absolventă a facultăţii de medicină Carol Davila din Bucureşti, iar apoi cu un masterat in jurnalism si comunicare a lucrat în marketing şi PR şi are peste 10 ani de experienţă în presa scrisă.
citește mai mult
Vezi Termeni medicali în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?