Hipogonadismul hipogonadotrop (deficit de gonadotropină): simptome, cauze, tratament

Ce este hipogonadismul hipogonadotrop

Hipogonadismul hipogonadotrop este o formă de hipogonadism cauzată de o afecţiune la nivelul hipofizei sau hipotalamusului, caracterizată prin deficitul de gonadogropină. Aceasta, la rândul ei, are un rol foarte important în secreţia hormonului GnRH (hormonul eliberator al gonadotropinelor), care joacă un rol essential în dezvoltarea caracterelor sexuale şi menţinerea sănătăţii aparatului reproducător.

Există două tipuri de hipogonadism hipogonadotrop:

• Congenital (CHH) – determinat de anomalii genetice care determină un dezechilibru în secreţia de GnRH. Acesta, la rândul lui, poate fi împărţit în două subtipuri: anosmic (sindromul Kallman – simptomul principal constă în pierderea simţului mirosului) sau normosmic
• Dobândit (AHH) – survine după maturizarea caracterelor sexuale şi nu este pus pe seama vreunei anomalii genetice

Hipogonadismul hipogonadotrop: simptome

Această boală se manifestă diferit, în funcţie de categoria de vârstă afectată.

Copiii pot prezenta simptome precum:

• Pubertate întârziată
• Menarhă (prima menstruaţie) cu debut târziu
• Sâni care nu se dezvoltă
• Lipsa părului facial, voce subţire şi testicule/penis nedevoltate la băieţi
• Statură mică
• Pierderea simţului mirosului (anosmie)

La adulţi, hipogonadismul hipogonadotrop se poate manifesta prin:

• Amenoree
• Apetit sexual redus
• Lipsă de energie
• Pierderea masei musculare la bărbaţi
• Creştere în greutate
• Iritabilitate
• Nervozitate

În lipsa unui tratament adecvat, hipogonadismul hipogonadotrop poate favoriza apariţia unor complicaţii precum: menopauză precoce, infertilitate, osteoporoză, depresie, disfuncţii sexuale.

Hipogonadismul hipogonadotrop: cauze

Există mai multe cauze ce pot favoriza instalarea acestei afecţiuni. Dintre acestea amintim:

• Leziuni, răni, infecţii survenite la nivelul hipotalamusului sau al hipofizei
• Radioterapia la nivelul capului
• Anomaliile congenitale
• Administrarea pe termen lung de opioide şi glucocorticosteroizi
• Stresul
• Nivelul crescut de prolactină
• Creşterea sau scăderea bruscă în greutate
• Bolile cronice
• Consumul de heroină sau alte droguri
• Hemocromatoza (excesul de fier din sânge)
• Sarcoidoza
• Adenomul hipofizar
• Craniofaringiomul

Hipogonadismul hipogonadotrop: diagnostic

Diagnosticul se stabileşte pe baza examenului clinic şi a anumitor teste şi investigaţii, precum: analize de sânge pentru determinarea profilului hormonale (FDH, LH, TSH, prolactină, testosteron, estradiol etc.), răspunsul LH la eliberarea intermitentă de GnRH, RMN, teste genetice, verificarea nivelului fierului din sânge.

Hipogonadismul hipogonadotrop: tratament

Tratamentul hipogonadismului hipogonadotrop depinde de cauza descoperită şi poate include:

• Injecţii, plasturi sau geluri pe bază de testosteron (bărbaţi)
• Comprimate sau plasturi pe bază de estrogen şi progesteron (femei)
• Injecţii cu GnRH sau HCG (gonadotropină corionică de umană)

Scopul tratamentului este de a induce pubertatea în cazul adolescenţilor, de a restabili funcţia sexuală, fertilitatea şi sănătatea sistemului osos, precum şi echilibrul emoţional al pacientului.

Autor: Paula Rotaru

Surse: orpha.net, medlineplus.gov