Hernie inghinală: cauze, simptome, complicații, tratament

Hernie inghinală: cauze, simptome, complicații, tratament
Hernie inghinală: cauze, simptome, complicații, tratament

O hernie inghinală, această umflătură pentru o perioadă de timp, dispare când persoana se întinde la orizontală și reapare în poziție verticală sau în urma unui efort care determina creșterea presiunii din abdomen (tusea, strănutul).

Hernia inghinală sau ombilicală  reprezintă exteriorizarea ţesutului din interiorul abdomenului. Are loc atunci când anumite părţi ale intestinului ies din abdomen printr-un orificiu numit hiatus. Această slăbiciune a ţesutului conjunctiv apare mai ales în zona inghinală şi ombilicală.

Slăbiciunea ţesutului este adesea congenitală. Însă poate fi cauzată şi de efort excesiv sau de slăbirea muşchilor şi ţesuturilor conjunctive cauzată de îmbătrânire.

Umflătura este determinată de exteriorizarea sub piele a organelor din abdomen (intestin subțire, intestin gros, vezica urinară etc.) din cauza existenței unui defect muscular în peretele abdominal.

Hernia inghinală poate să fie de la naștere – hernie inghinală congenitală, iar dacă apare ulterior, pe parcursul vieții, se numește hernie inghinală dobândită.

Cauzele herniei inghinale și factorii de risc

Există două cauze principale de apariție a herniilor inghinale:

1. Creșterea presiunii asupra musculaturii peretelui abdominal (la obezi, sportivi de performanță, la cei cu tuse cronică, bolnavi de adenom de prostată care au probleme cu urinatul, pacienții care suferă de constipație cronică).

2. Scăderea rezistenței peretelui abdominal (la persoanele în vârstă, persoanele care suferă de boli consumptive – ciroză hepatică).

Factorii de risc

Hernia inghinală este mai frecventă la bărbații supraponderali, la cei cu tuse cronică sau cei care depun muncă fizică intensă (ridicare de greutăți frecventă), sportivii de performanță.

Riscul crește odată cu avansarea în vârstă, atunci când poate apărea și adenomul de prostată (dificultatea de a urină este factor favorizant al herniei prin solicitarea intensă a musculaturii abdominale).

Constipaţia persistentă, care îngreunează deosebit de tare muşchii abdomenului, poate accelera apariţia herniei.

Alte cauze ale apariției herniei inghinale pot fi obezitatea, sarcinile multiple sau gemelare, ascita sau dializa peritoneală.

Foarte rar, hernia poate să apară şi în cursul unui accident, în cazul ruperii unui ţesut al organismului.

Simptome de hernie inghinală

Puteți observa o umflătură sub piele, în zona inghinală. De asemenea, este posibil să simțiți durere atunci când ridicați obiecte grele, în urma acceselor de tuse, în timpul urinării sau defecației (în timpul perioadelor de constipație) sau după o perioadă prelungită de stat în picioare.

Durerea poate fi ascuțită și imediată sau o durere surdă care se înrăutățește spre sfârșitul zilei.

Cele mai frecvent întâlnite simptome ale herniei inghinale sunt:

  • uşoară senzaţie de presiune
  • durere intensificată la defecaţie, ca efect al presiunii abdominale, la efort şi tuse
  • tulburări digestive
  • disconfort abdominal
  • umflătură vizibilă şi palpabilă la locul durerii, care își schimbă culoarea
  • greață sau vărsături

Hernia este mai vizibilă când pacientul stă în picioare. Poate creşte în volum mai ales când tuşiţi, când vă aplecaţi sau atunci când ridicaţi un obiect greu. Poate deveni jenantă, de exemplu, când mergeţi şi poate provoca tulburări de tranzit (cum ar fi constipaţia) dacă creşte în volum şi comprimă ţesuturile din jur. Uneori, la bărbaţi poate exista durere şi creşterea volumului scrotal, dacă intestinul coboară prin orificiul inghinal.

Durerea severă, continuă, roșeața și sensibilitatea sunt semne că hernia poate fi încarcerată sau strangulată. Aceste simptome sunt motive de îngrijorare și trebuie să contactați imediat medicul chirurg.

Complicații cauze de hernia inghinală

Există situaţii când pacientul ignoră simptomele şi evită intervenţia chirurgicală, cel mai frecvent de teamă, cazuri în care se poate ajunge la ruptura intestinului şi blocajul ansei intestinale.

În acest fel se ajunge la o circulaţie sangvină îngreunată, necrozarea peretelui intestinal şi chiar spargerea acestuia, cu urmări deosebit de grave din cauza bacteriilor ce pot cauza infecţia peritoneului.

Complicaţia majoră şi gravă a herniei inghinale este strangularea. O parte a intestinului este prinsă şi nu mai poate fi readusă manual în abdomen. Apare durerea semnificativă, la fel ca şi greaţa sau vărsăturile. Tranzitul intestinal nu mai funcţionează. Poate apărea ocluzia intestinală sau peritonita.

Hernia strangulată sau încarcerată necesită intervenție chirurgicală de urgență!

Diagnostic hernie inghinală: investigații radioimagistice și de laborator

Diagnosticul de hernie inghinală se stabilește pe baza examenului clinic efectuat de medicul chirurg. De asemenea, pot fi recomandate diverse investigații imagistice, precum ecografie de părți moi sau CT abdominal. În cazul suspiciunii unei infecții sau ischemii, pot fi indicate și analize de sânge.

Dacă în urma consultației se pune diagnosticul de hernie inghinală, trebuie să știți că singurul tratament este cel chirurgical. Momentul intervenției chirurgicale trebuie decis în urma consultației, după ce vi se aduc la cunoștință complicațiile posibile (încarcerarea, strangularea) ale acestei patologii.

Intervenţia chirurgicală este singura posibilitate terapeutică de a vindeca hernia. Dacă este efectuată în timp util, aceasta nu prezintă niciun fel de pericole sau complicaţii.

Tratament pentru hernie inghinală

Tratamentul herniei inghinale este strict chirurgical. Intervenția chirurgicală poate fi clasică sau laparoscopică.

Avantajele abordării laparoscopice:

  • durerea postoperatorie este mai redusă
  • timpul de revenire la activitățile zilnice este mai mic
  • ratele de recidivă sunt mai mici
  • rezultate estetice superioare
  • durata de spitalizare redusă
  • risc de infecții postoperatorii diminuat
  • posibilitatea descoperirii intraoperatorii a unei hernii inghinale bilaterale (10-15% din cazuri) și a tratării acesteia pe aceleași mini-incizii cu efecte estetice foarte bune.

În abordul laparoscopic, un laparoscop (un telescop foarte mic) conectat la o cameră video se introduce printr-o canulă, un mic tub gol, permițând chirurgului să vizualizeze cavitatea abdominală pe un ecran video. Alte două canule se introduc și permit medicului să lucreze „în interior”. Trei mini-incizii sunt de obicei necesare.

O plasă chirurgicală (de preferat cu greutate mică, dar cu rezultate postoperatorii foarte bune) este plasată la nivelul defectului herniar și se fixează cu agrafe resorbabile (SorbaFix, AbsTack) sau cu adeziv biologic (Ifabond, Glubran, Tissucol). Această operație se efectuează cu anestezie generală.

Riscurile intervenției chirurgicale

Riscul anesteziei generale – greață, vărsături, retenție urinară, durere în gât și dureri de cap.

Recidiva herniei – pentru intervenția laparoscopică riscul de recidivă este de 0,2-0,5 %. Reapariția herniei se întâlnește în operațiile unde nu se utilizează plasa ca mijloc de întărire a peretelui.

Sângerarea – pot să apară febra, roșeața, umflături sau sensibilitate în jurul inciziei. Infecție postoperatorie necesită antibiotice.

Cicatricea dureroasă – pot persista o jenă dureroasă, furnicături într-o anumită zonă din apropierea inciziei.

Leziuni ale organelor interne. Deși extrem de rare, leziuni la nivelul intestinului, vezicii urinare, nervilor sau a  vaselor de sânge de la acel nivel pot apărea în timpul intervenției chirurgicale de hernie și pot complică intervenția.

Cum se tratează hernia inghinală fără durere

Operaţia de hernie fără durere se referă la o tehnică laparoscopică de rezolvare a herniei inghinale, în care plasa nu este fixată cu agrafe, ci cu un adeziv special. Fixarea plasei cu adeziv biocompatibil şi renunţarea la agrafele de fixare asigură o fixare la fel de fermă, dar cu o diminuare considerabilă a durerilor postoperatorii.

Folosirea unui adeziv biocompatibil în fixarea laparoscopică a plasei pentru hernie aduce un plus în recuperarea postoperatorie a pacientului. Este vorba de o adevărată operaţie laparoscopică pentru hernie fără dureri.

Recuperarea după o astfel de intervenţie laparoscopică de hernie este  semnificativ mai bună, comparativ cu alte tehnici laparoscopice de rezolvare a herniei.

În principiu, orice hernie inghinală poate fi rezolvată laparoscopic prin fixarea plasei cu adeziv. Totuşi, în cazul herniilor inghinoscrotale mari, voluminoase este preferabilă fixarea cu agrafe a plasei.

În toate cazurile, bolnavul trebuie să se adreseze medicului. Fără tratament sau o intervenţie mai complicată, hernia nu se vindecă de la sine.

Culcatul pe spate scade intensitatea durerilor numai pentru o scurtă perioadă. După operație, pacientul trebuie să se menajeze şi să evite efortul în primele luni.

De asemenea, sunt recomandate exerciţiile uşoare de întărire a muşchilor abdominali, însă numai conform specificaţiilor medicului.

Cum poate fi prevenită hernia inghinală

Majoritatea herniilor inghinale nu pot fi prevenite, mai ales la sugari și la copii mici.

La adulți, unele hernii pot fi prevenite prin următoarele măsuri:

  • evitarea creșterii în greutate
  • alimentația sănătoasă
  • evitarea pierderilor mari și rapide în greutate (diete severe)
  • oprirea fumatului
  • evitarea constipației și încordării în timpul mișcărilor intestinale sau a urinării
  • ridicarea corectă de greutăți, prin flectarea genunchilor și nu a spatelui.

Surse: healthline.comclevelandclinic.orgmedicalnewstoday.comhopkinsmedicine.org, mayoclinic.org

Articol revizuit 2022.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Dr. Matei Ionut Gabriel
Dr. Matei Ionut Gabriel

Absolvent al Facultatii de Medicina din cadrul U.M.F. “Carol Davila ” Bucuresti in anul 2003
2003 Confirmat medic rezident Chirurgie Generala
2003 – 2009 Medic Rezident Chirurgie Generala -Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca Bucuresti.
2009 Medic Specialist Chirurgie Generala.
citește mai mult

Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Dr. Ingrid Gheorghe: soluții pentru bolile care afectează endometrul