Astmul bronşic: cauze, simptome, tratament

Astmul bronşic: cauze, simptome, tratament

Astmul bronşic: generalităţi

Astmul este o boala inflamatorie a cailor respiratorii. Acest proces inflamator duce la ingustarea difuza a cailor aeriene cu episoade recurente de dispnee (lipsa de aer), respiratie suieratoare (wheezing) presiune toracica si tuse.

Boala afecteaza aproximativ 5% din populatia generala, debutand in general in copilarie sau la adultul tanar dar poate aparea si la varstnici. 

Astmul bronşic: cauze/ factori de risc

Putem vorbi aici de existenta unei predispozitii genetice (teren alergic) care in prezenta factorilor cauzali (alergenii) duce la declansarea bolii. Factorul ereditar joaca de asemenea un rol important, astfel ca in aceeasi familie putem intalni mai multe persoane cu astm sau alte afectiuni alergice (eczema, rinita). Dintre alergeni putem aminti:

-acarienii- microorganisme prezente in praful de casa, fiind sursa de alergeni cel mai frecvent implicata in aparitia astmului;
-animalele de casa: caini, pisici, rozatoare;
-gandaci;

-fungi (mucegaiurile);
-polenuri;
-o serie de medicamente- aspirina si antiinflamatoarele nesteroidiene fiind cel mai frecvent implicate.

Pe de alta parte exista o serie de alti factori care pot declansa sau agrava astmul: infectiile respiratorii in special virale, efortul fizic, modificarile atmosferice, aditivii alimentari (in special in alimente conservate), emotiile extreme (plans, ras, furia, frica), alte boli preexistente: sinuzite cronice, polipoza nazala, refluxul gastroesofagian.


 

Astmul bronşic: simptome

Tabloul clinic este extrem de polimorf, deseori relativ nespecific si foarte variabil in timp.

Dispneea (crizele de sufocare) este de cele mai multe ori simptomul dominant, cel care aduce pacientul la medic.
De asemenea pot exista tuse seaca sau slab productiva, cu expectoratie mucoasa, vascoasa, wheezing (respiratie suieratoare), presiune toracica.

Exista diferite grade de severitate a bolii. Intr-un astm usor, pacientul prezinta crize rare, de mica intensitate si care se pot remite de la sine. Daca vorbim despre un astm sever, atunci crizele sunt frecvente, chiar zilnice si de multe ori apar si pe parcursul noptii, trezind pacientul din somn.

Astmul bronşic: diagnostic/ investigatii radioimagistice şi de laborator

Stabilirea diagnosticului presupune o anamneza si un examen clinic corect efectuate, un istoric sugestiv si efectuarea obligatorie a unei spirometrii.

Spirometria este testul care masoara capacitatea respiratorie si este esentiala pentru stabilirea diagnosticului, a severitatii bolii si pentru urmarirea evolutiei in timp. Poate fi efectuata incepand cu varsta de 5 ani si necesita cooperare din partea pacientului.

Datorita faptului ca in cele mai multe cazuri vorbim despre un astm alergic, efectuarea unui consult alergologic si a testelor alergologice este necesareapentru a putea identifica si controla factorii declansatori (alergenii). 

Astmul bronşic: tratament

Pe langa tratamentul medicamentos este important ca pacientul astmatic sa adopte un anumit stil de viata si vorbim aici despre o serie de masuri de preventie. Fiind vorba in general despre un astm alergic, pacientul trebuie sa evite, pe cat posibil contactul cu alergenii- acei factori care ii declanseaza criza.

De multe ori insa nu poate fi identificat factorul declansator, astfel ca se recomanda cateva masuri generale: camera in care pacientul astmatic doarme trebuie sa fie cat mai curata, praful trebuie sters des; lenjeria de pat trebuie sa fie din material hipoalergen; sunt de evitat in camera covoarele, cartile, perdelele; trebuie evitate animalele de casa: caini, pisici, rozatoare; trebuie sa nu existe mucegai pe pereti; plantele de apartament ar trebui evitate (pot intretine mucegai pe pamant).

Avand in vedere ca astmul este o boala cronica, pe langa masurile de preventie enumerate mai sus, pacientii au nevoie in cele mai multe cazuri de un tratament care va fi administrat pe termen lung, numit tratament de fond adaptat in functie de gradul de severitate al bolii care are rolul de a obtine si mentine controlul bolii. Pe de alta parte, in cazul aparitiei unei crize, este necesara folosirea unui alt tip de medicatie, numita medicatie de criza, adica medicamente de tip bronhodilatator cu efect imediat dar cu durata scurta de actiune.

Majoritatea medicamentelor utilizate in astm se administreaza pe cale inhalatorie avand astfel o serie de avantaje: se folosesc doze mici de medicament care se absorb local, inlaturand astfel efectele adverse sistemice, nu creeaza dependenta.

Tratamentul de fond este reprezentat de corticosteroizi (beclometazona, budesonid), care au rol antiinflamator si reprezinta medicatia de prima linie in astm. De asemenea un rol important ocupa si medicatia bronhodilatatoare: beta 2 agonisti, antileucotriene, teofiline. In formele moderate si severe de astm se folosesc in general combinatii intre cele doua clase de medicamente (fluticazona/salmeterol, budesonid/formoterol)

Medicatia de salvare este de tip bronhodilatator: salbutamol, bromura de ipratropium. Acest tip de medicatie trebuie administrata doar in criza. Atunci cand pacientul simte nevoia de administrare frecventa, uneori zilnica, inseamna ca boala nu este controlata.

Dintre cauzele care impiedica obtinerea controlului bolii amintim: noncomplianta la tratamentul de fond; doze inadecvate ale terapiei de fond; expunere continua la alergeni; tehnica inhalatorie deficitara; afectiuni asociate agravante: sinuzita, rinita, reflux gastro-esofagian.

Astmul bronşic: evoluţie/ complicaţii

Astmul nu este o boala vindecabila, insa in majoritatea cazurilor se poate controla usor cu un tratament de fond corect prescris si administrat, astmaticul putand duce o viata normala.

In evolutia bolii pot aparea exacerbari adica agravari ale simptomelor care pot fi declansate de expunerea la alergeni, de infectii respiratorii virale, de absenta tratamentului, uneori aparent fara un factor declansator, putand sa apara chiar si in cazul pacientilor care urmeaza un tratament de fond corect.

Intr-o astfel de situatie, pacientul trebuie sa se adreseze medicului curant pentru reevaluare (examen clinic, spirometrie), de cele mai multe ori fiind necesara amplificarea tratamentului de fond sau chiar cure scurte de corticosteroizi orali. 

Astmul bronşic: profilaxie

Asa cum aminteam mai sus, pacientul astmatic trebuie sa adopte un stil de viata care presupune evitarea alergenilor. Este de asemenea cunoscut faptul ca fumatul in timpul sarcinii creste riscul de aparitie al astmului la copil.

Astmul bronşic: recomandări medicale

Astmul este o afectiune care presupune o colaborare interdisciplinara: pneumolog- alergolog.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.