Celule lupice

Informatii generale

Lupusul eritematos sistemic este o afectiune caracterizata printr-un proces inflamator cronic difuz, care afecteaza o serie de organe (piele, articulatii, sistem nervos, seroase). Boala este insotita de productia unei game largi de autoanticorpi, dintre care cei antinucleari (factorul Haserick) sunt cei mai reprezentativi, acestia fiind responsabili de fenomenul celulei LE.

Celula LE este un polimorfonuclear neutrofil, cu nucleul impins la periferie de o masa mare omogena (colorata in rosu cu eozina) ce reprezinta nucleul denaturat al altor leucocite. Fenomenul este urmarea actiunii anticorpilor antinucleari din serul bolnavilor asupra nucleilor leucocitelor. Acestia se transforma in corpusculi omogeni care-si pierd structura cromatiniana si isi modifica colorabilitatea ( corpusculi LE), fiind apoi fagocitati de leucocite intacte, care devin astfel celule LE1;2;3.

Recoltarea

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa masa); pacientul nu trebuie sa faca heparinoterapie 2 zile inainte de test4.

Specimen recoltat – sange venos4.

Cauze de respingere a probei – specimen coagulat (recipientul Ehrlenmeyer nu  a fost agitat imediat dupa recoltare); pacient heparinizat4.

Recipient de recoltare

a)  Daca pacientul doreste sa i se faca mai multe determinari, pentru celule lupice se va folosi un vacutainer steril fara aditivi, care se rastoarna rapid in recipient Ehrlenmeyer de 150 mL, cu 15-20 perle de sticla (diametrul: 0.5 cm), fara anticoagulant. Este exclusa utilizarea de tuburi cu gel separator.

b) Daca se recolteaza numai celule lupice, se va folosi o seringa de unica folosinta de 10 mL cu ac de unica   folosinta; sangele se pune rapid in recipientul Ehrlenmeyer cu perle de sticla, descris mai sus4.

Cantitate recoltata – 10 mL4.

Prelucrare necesara dupa recoltare – imediat dupa recoltare, sangele aflat in recipientul Ehrlenmeyer cu perle de sticla se agita 15 minute, pentru defibrinare4.

Stabilitate proba – sangele defibrinat se transporta la laborator pentru lucru efectiv, in maxim 30 minute. Daca proba nu poate ajunge la laborator in acest interval de timp, sangele defibrinat va fi transvazat intr-o eprubeta curata cu diametrul 0.8-1 cm si introdus apoi in termostat la 37°C, pentru 1 ora. Transportul la laborator al probei ajunsa in acest stadiu de prelucrare, trebuie facut in 1 ora4.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – examinare microscopica4.

Valori de referinta – celule lupice absente pe lamele examinate4.

Interpretarea rezultatelor

Celula LE este mai mare decat un polimorfonuclear. Caracteristica este culoarea roz-violacee a corpusculilor LE care nu mai prezinta nici o structura. In jurul corpusculilor LE apare, ca o semiluna, nucleul celulei fagocitante, cu structura si culoarea obisnuite.

Celulele LE nu trebuie confundate cu pseudocelulele LE (imagini de nucleofagocitoza), care nu au nici o semnificatie diagnostica.

Pe preparate pot aparea si corpusculi LE liberi care seamana ca marime si nuanta cu corpusculii de incluziune din celula LE; prezenta lor are valoare diagnostica.

Poate aparea si imaginea de rozeta: o grupare a leucocitelor in jurul unui corpuscul LE4.

Nota :Pentru a afirma un rezultat negativ trebuie examinate cel putin trei preparate, timp de 10 minute fiecare. Un singur examen negativ nu este concludent, putandu-se gasi celule LE la a 2-a sau a 3-a examinare1,4.

Limite si interferente

Un rezultat negativ nu exclude diagnosticul de LES2.

Celule lupice pot sa apara si in alte boli de colagen, hepatita cronica, boala serului, reactii medicamentoase4.

• Medicamente

Pozitivare: contraceptive orale, clorpromazina, dilantin, etosuximid, fenelzinsulfat, fenilbutozona, fenitoin, griseofulvin, hidralazina, izoniazid, metildopa, metiltiouracil, penicilamina, practolol, primidon, procainamida, propiltiouracil, streptomicina, sulfasalazin, sulfonamide, tetraciclina, tridiona.

Rezultate fals negative: corticoterapie, heparinoterapie, terapie imunosupresoare2.

Bibliografie

1. Eugen D.Popescu, Ruxandra Ionescu. Compendiu de reumatologie 1993:117,126-127, Ed.tehnica.

2. Davids Jacobs. Laboratory Test Handbook, 1994, 565-566.

3. Frances Fischbach.Overview of Basic Blood Hematology and Coagulation Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests, Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009.

4. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.

5. Lothar Thomas. Autoantibodies in Systemic Rheumatic Diseases. In Clinical Laboratory Diagnostics, 1998, 817.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Prof. dr. Irinel Popescu: ficatul gras a ajuns prima cauză de transplant hepatic