Artroza gleznei este o afecțiune degenerativă care determină deteriorarea progresivă a cartilajului articular, provocând durere, rigiditate și dificultăți de mers. În formele avansate, simptomele pot limita considerabil mobilitatea și activitățile zilnice, iar tratamentele conservatoare nu mai sunt suficiente pentru ameliorarea durerii.
Dr. Codrin Huszar, medic primar ortopedie și traumatologie la Spitalul Clinic SANADOR, explică în ce situații este necesară intervenția chirurgicală, ce opțiuni terapeutice există și cum poate fi ales tratamentul potrivit fiecărui pacient.
În stadiile incipiente, artroza gleznei poate fi gestionată prin fizioterapie, kinetoterapie, controlul greutății, medicamente antiinflamatoare sau dispozitive ortopedice. Totuși, atunci când durerea persistă, mobilitatea este sever afectată, iar tratamentele nechirurgicale nu mai oferă rezultate satisfăcătoare, medicul ortoped poate recomanda intervenția chirurgicală.
Amânarea operației, în cazul pacienților care au indicație chirurgicală, poate favoriza agravarea deformărilor articulare, accentuarea durerii și reducerea progresivă a mobilității. În anumite situații, deteriorarea suplimentară a articulației poate limita opțiunile de tratament disponibile ulterior.
Tratamentul chirurgical depinde de severitatea artrozei, gradul de deteriorare a cartilajului, alinierea articulației și particularitățile pacientului. În anumite cazuri, pot fi utilizate proceduri care urmăresc conservarea articulației, precum osteotomiile de corecție. În formele avansate, opțiunile includ artrodeza, care presupune blocarea chirurgicală a articulației, sau protezarea totală a gleznei, care urmărește păstrarea unei părți din mobilitate.
Intervențiile pot implica riscuri precum infecțiile, tromboza, problemele de vindecare sau complicațiile implantului. Afecțiuni precum diabetul, obezitatea, bolile cardiovasculare și osteoporoza necesită o evaluare atentă înaintea operației, dar nu constituie întotdeauna contraindicații absolute.