„Ozempic natural” care ar putea reduce pofta de mâncare cu până la 50%. Ce au descoperit cercetătorii de la Stanford

Ce este BRP, peptida comparată cu Ozempic

Molecula se numește BRP (BRINP2-related peptide) și este o peptidă formată din doar 12 aminoacizi, produsă de organismul uman. Echipa de la Stanford Medicine a identificat-o folosind un algoritm de inteligență artificială, creat pentru a analiza fragmente de proteine care ar putea avea rol în reglarea unor procese biologice, inclusiv a apetitului.

Cercetătorii au urmărit să găsească molecule care influențează activitatea neuronilor implicați în controlul foamei. În experimentele de laborator, BRP a stimulat activitatea neuronală de aproximativ zece ori față de nivelul celulelor netratate. Prin comparație, GLP-1, hormonul imitat de semaglutidă, a crescut-o de aproximativ trei ori.

Comparația cu Ozempic vine din efectul asupra apetitului, nu din faptul că cele două substanțe ar fi identice. Semaglutida imită hormonul GLP-1, în timp ce BRP pare să acționeze printr-o cale biologică diferită.

Cum ar putea reduce BRP senzația de foame

Potrivit cercetătorilor, BRP pare să acționeze mai selectiv asupra hipotalamusului, o regiune a creierului care contribuie la reglarea foamei, metabolismului, temperaturii corporale și consumului de energie.

Katrin Svensson, profesor asistent de patologie la Stanford Medicine și coordonatoarea cercetării, a explicat diferența dintre cele două mecanisme:

„Receptorii vizați de semaglutidă se găsesc în creier, dar și în intestin, pancreas și alte țesuturi. De aceea, Ozempic are efecte extinse, inclusiv încetinirea deplasării alimentelor prin tractul digestiv și scăderea glicemiei. În schimb, BRP pare să acționeze în mod specific în hipotalamus, care controlează apetitul și metabolismul.”

Această acțiune mai concentrată ar putea reprezenta un avantaj în dezvoltarea unor tratamente pentru obezitate. Medicamentele din clasa agoniștilor receptorilor GLP-1 influențează mai multe organe și sisteme, ceea ce explică o parte dintre reacțiile adverse digestive raportate de pacienți.

Ce au arătat experimentele pe șoareci și miniporci

Echipa de cercetare a testat BRP pe șoareci și miniporci. Animalele au primit peptida prin injecție înainte de masă, iar în următoarea oră au consumat cu până la 50% mai puțină hrană decât era de așteptat.

Ulterior, cercetătorii au urmărit efectul administrării repetate asupra greutății. Șoarecii obezi care au primit injecții zilnice timp de 14 zile au pierdut, în medie, aproximativ trei grame. În aceeași perioadă, animalele din grupul de control au câștigat aproximativ trei grame.

Un aspect important a fost că aproape toată greutatea pierdută de șoarecii tratați provenea din țesutul adipos, nu din masa musculară. Cercetătorii au observat și îmbunătățiri ale toleranței la glucoză și ale răspunsului la insulină.

În experimentele pe animale nu au fost observate modificări semnificative ale comportamentului, consumului de apă sau tranzitului intestinal. Aceste rezultate sunt promițătoare, dar nu pot demonstra că BRP nu va produce reacții adverse la oameni.

De ce ar putea avea mai puține efecte adverse decât Ozempic

Medicamentele pe bază de semaglutidă pot provoca reacții digestive precum greață, vărsături, diaree, constipație și dureri abdominale. Acestea sunt asociate, printre altele, cu efectele medicamentelor asupra sistemului digestiv.

BRP pare să influențeze mai specific circuitele neuronale implicate în reglarea apetitului. Tocmai această diferență îi determină pe cercetători să investigheze dacă peptida ar putea controla senzația de foame fără să producă aceleași efecte în alte zone ale organismului.

Totuși, formularea „fără efecte adverse” trebuie privită cu prudență. Până în prezent, observațiile provin din studii preclinice, realizate pe animale. Reacțiile organismului uman pot fi diferite, iar profilul de siguranță al moleculei nu este cunoscut.

Când ar putea fi testată pe oameni

BRP nu este un tratament disponibil pentru slăbit și nu poate fi considerată, în acest moment, o alternativă la Ozempic sau Wegovy. Înainte de a putea fi utilizată în medicină, peptida trebuie evaluată în studii clinice care să stabilească dacă este sigură, eficientă și ce doză ar putea fi potrivită.

Cercetătorii trebuie să clarifice și modul exact în care molecula interacționează cu celulele, cât timp persistă efectul său în organism și dacă rezultatele obținute în experimentele pe animale pot fi reproduse la oameni.

Katrin Svensson a declarat că echipa este interesată să afle dacă BRP se va dovedi sigură și eficientă în studiile pe oameni. Cercetătoarea a cofondat o companie care urmărește dezvoltarea moleculei și pregătirea viitoarelor studii clinice.

Descoperirea, publicată în revista Nature, arată potențialul inteligenței artificiale în identificarea unor molecule cu posibile aplicații medicale. Dar până la apariția unor rezultate clinice solide, BRP rămâne o perspectivă de cercetare, nu o soluție dovedită pentru pierderea în greutate.

FOTO: Shutterstock