Inteligența artificială ar putea anticipa durerile de cap cu 24 de ore înainte. Ce semnale ale corpului analizează cercetătorii

Un studiu realizat de o echipă de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU), publicat în revista Journal of Head Trauma Rehabilitation, sugerează că anumite simptome persistente după comoție cerebrală pot fi anticipate cu până la 24 de ore înainte. Rezultatele sunt promițătoare, dar cercetarea este încă într-un stadiu incipient și nu înseamnă că tehnologia poate prezice deja orice durere de cap, scrie Medical Express.

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea a inclus 20 de persoane care prezentau simptome persistente după o comoție cerebrală. Participanții au fost monitorizați timp de 28 de zile, perioadă în care și-au înregistrat zilnic simptomele și au efectuat măsurători fiziologice.

Cercetătorii au urmărit mai multe semnale ale organismului:

• ritmul cardiac;

• temperatura pielii;

• tensiunea musculară la nivelul umerilor și al cefei;

• intensitatea durerilor de cap și a stărilor de oboseală raportate de participanți.

Ulterior, echipa a folosit aceste informații pentru a testa modele de inteligență artificială care să estimeze riscul apariției unor dureri de cap moderate sau severe în ziua următoare. Un model a fost folosit și pentru a evalua posibilitatea anticipării stărilor de oboseală.

Rezultatele au indicat o capacitate de predicție de la moderată la bună, cu un interval de avertizare de până la 24 de ore. Numărul redus de participanți arată însă că sunt necesare studii mai ample pentru a confirma cât de bine funcționează metoda în alte grupuri de pacienți.

De ce pot apărea modificări ale organismului înaintea durerii

Durerea nu apare întotdeauna fără niciun avertisment. În unele situații, organismul prezintă modificări înainte ca simptomul să devină evident, iar acestea pot fi detectate prin măsurători repetate.

Ritmul cardiac, temperatura pielii și tensiunea musculară sunt influențate de activitatea sistemului nervos autonom, care contribuie la reglarea unor funcții precum circulația, transpirația și răspunsul la stres. Schimbările acestor parametri ar putea oferi indicii despre evoluția simptomelor la anumite persoane.

Inteligența artificială poate analiza simultan numeroase măsurători și poate identifica tipare care ar fi dificil de observat prin simpla urmărire a fiecărui indicator separat.

Totuși, identificarea unei asocieri nu înseamnă că fiecare modificare fiziologică anunță cu certitudine o durere de cap. Modelul estimează probabilitatea apariției simptomelor, nu stabilește cu exactitate dacă și când acestea vor apărea.

Ar putea ceasurile inteligente să avertizeze înaintea unui episod dureros?

Una dintre posibilele aplicații ale acestei tehnologii este integrarea modelelor predictive în dispozitive purtabile, precum ceasurile inteligente sau brățările de monitorizare a activității fiziologice.

Un astfel de sistem ar putea analiza datele colectate în timp și ar putea trimite o notificare atunci când identifică un tipar asociat cu un risc crescut de apariție a simptomelor. În cazul persoanelor care se confruntă cu manifestări persistente după o comoție cerebrală, un avertisment anticipat le-ar putea ajuta să își planifice activitățile și să discute cu medicul despre gestionarea simptomelor.

Deocamdată, aceasta este o posibilă direcție de dezvoltare, nu o funcție medicală validată pentru utilizarea de rutină. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a verifica precizia predicțiilor în condiții reale și pentru a stabili dacă avertismentele îi ajută efectiv pe pacienți.

Poate inteligența artificială să prezică orice durere de cap?

Nu. Un aspect esențial este că studiul norvegian a analizat persoane cu simptome persistente după comoție cerebrală. Rezultatele nu pot fi extrapolate automat la toate tipurile de dureri de cap, inclusiv la migrenă sau la cefaleea de tensiune.

În cazul migrenei, cercetările explorează deja alte metode de anticipare a atacurilor, folosind jurnale de simptome, date fiziologice și algoritmi de învățare automată. Unele persoane observă înaintea unui episod semne precum greața, sensibilitatea la lumină sau sunete, oboseala și dificultățile de concentrare. Totuși, aceste manifestări nu prezic cu certitudine un atac, iar utilitatea lor diferă de la o persoană la alta.

În plus, durerile de cap pot avea numeroase cauze, iar inteligența artificială nu înlocuiește evaluarea medicală. O durere de cap apărută brusc și foarte intens, mai ales după un traumatism cranian, sau însoțită de slăbiciune, tulburări de vorbire ori confuzie necesită evaluare medicală urgentă.

Concluzia cercetătorilor: inteligența artificială ar putea deveni un instrument util pentru anticiparea unor simptome înainte ca acestea să se manifeste, însă rezultatele actuale reprezintă un prim pas. Sunt necesare studii mai ample pentru a stabili dacă tehnologia poate oferi avertismente suficient de precise și utile pentru pacienți.

Te mai poate interesa: 

FOTO: Shutterstock