Nervul sciatic: ce ajută cu adevărat și ce nu

Ce nu se știe la fel de bine este că sciatica nu este o boală, ci un simptom, iar ce ajută cu adevărat depinde de ce anume a iritat nervul.
  • Publicat:
Nervul sciatic: ce ajută cu adevărat și ce nu
Nervul sciatic: ce ajută cu adevărat și ce nu

Durerea pornește din fesă, coboară pe spatele coapsei și, uneori, ajunge până în gambă sau în laba piciorului. Se accentuează când stai jos, când tușești sau când te apleci să te încalți. Cei mai mulți oameni îi spun „sciatică” și, de cele mai multe ori, au dreptate. Ce nu se știe la fel de bine este că sciatica nu este o boală, ci un simptom, iar ce ajută cu adevărat depinde de ce anume a iritat nervul.

Ce este, de fapt, sciatica

Nervul sciatic este cel mai lung și mai gros nerv din corp. Se formează din rădăcini nervoase care ies din partea de jos a coloanei lombare și din osul sacru, trece prin fesă și coboară pe spatele coapsei, unde se ramifică spre gambă și picior. Când una dintre aceste rădăcini este comprimată sau iritată, durerea se simte pe traseul nervului, nu neapărat acolo unde este problema.

Cauza cea mai frecventă este o hernie de disc lombară: discul dintre două vertebre se bombează sau se rupe și apasă pe rădăcina nervoasă, iar substanțele eliberate de disc întrețin inflamația. Alte cauze sunt îngustarea canalului vertebral (stenoza spinală, mai frecventă după 60 de ani), alunecarea unei vertebre față de cea de sub ea (spondilolisteza) sau, mai rar, contractura unui mușchi din fesă care traversează nervul. Diferența contează, pentru că evoluția și tratamentul nu sunt aceleași.

Un lucru important: nu orice durere de spate care coboară în picior este sciatică. O durere difuză, care ajunge până la genunchi, fără amorțeală și fără furnicături, vine de multe ori din articulațiile coloanei sau din mușchi, nu din nerv. Sciatica adevărată are un traseu clar, este de obicei mai puternică în picior decât în spate și se însoțește frecvent de furnicături, amorțeală sau slăbiciune în picior.

Citește și: Operația de hernie de disc lombară: când e indicată, în ce constă, riscuri

Semnale de alarmă

Mergi de urgență la spital sau sună la 112 dacă apare oricare dintre următoarele:

  • amorțeală în zona perineului, a organelor genitale sau a feselor (senzația de „a sta pe o pernă”);
  • dificultate în a urina, incapacitatea de a controla urina sau scaunul, ori pierderea senzației când urinezi;
  • slăbiciune care se instalează rapid în ambele picioare sau durere sciatică apărută brusc pe ambele părți.

Această combinație poate însemna sindromul de coadă de cal — o compresie a rădăcinilor nervoase din partea de jos a canalului vertebral. Este rară, dar este o urgență chirurgicală: fiecare oră contează pentru recuperarea funcțiilor.

Programează-te la medic în cel mai scurt timp dacă:

  • piciorul slăbește progresiv — nu poți ridica vârful piciorului, nu te poți ridica pe vârfuri sau ți se „taie” genunchiul
  • durerea a apărut după o cădere sau un accident;
  • ai febră, ai slăbit fără explicație sau ai avut un cancer în trecut;
  • durerea este foarte puternică noaptea și nu se ameliorează în nicio poziție;
  • ai peste 50 de ani și este primul episod de acest fel, sau ai osteoporoză ori urmezi tratament cu corticosteroizi.

Aceste semne nu înseamnă neapărat ceva grav, dar trebuie evaluate de un medic — de familie, neurolog, ortoped sau neurochirurg — înainte de orice terapie.

Ce ajută cu adevărat

Mișcarea, nu repausul

Cea mai importantă schimbare din ultimii douăzeci de ani în tratamentul sciaticii este renunțarea la repausul la pat. Ghidurile actuale sunt clare: pacienții care rămân activi, în limita durerii, se recuperează mai repede decât cei care stau culcați. Repausul absolut poate fi necesar o zi sau două în episoadele foarte acute, dar dincolo de atât slăbește mușchii, rigidizează coloana și întreține frica de mișcare.

Timpul

Majoritatea episoadelor de sciatică prin hernie de disc se ameliorează semnificativ în 4–6 săptămâni și se rezolvă în câteva luni, pentru că fragmentul de disc care apasă pe nerv se retrage sau este resorbit de organism. Este motivul pentru care, în lipsa semnelor de alarmă, medicii nu recomandă de obicei nici imagistică, nici intervenții în primele săptămâni.

Medicația, stabilită de medic

Antiinflamatoarele și analgezicele obișnuite pot face durerea suportabilă cât să te poți mișca; au însă contraindicații și efecte adverse și trebuie luate la recomandarea medicului, nu după ureche. Studiile recente arată că unele medicamente folosite mult timp pentru durerea „de nerv” ajută mai puțin decât se credea, așa că alegerea se face de la caz la caz.

Exercițiul fizic ghidat

Programele de exerciții — pentru mobilitatea coloanei, pentru mușchii care stabilizează trunchiul și pentru mersul normal — sunt recomandarea cu cea mai solidă bază de dovezi pentru durerea lombară cu sciatică. Contează mai mult regularitatea decât intensitatea. Exercițiul se adaptează la ce a găsit evaluarea: nu există „exercițiul pentru sciatică”, există exercițiul potrivit pentru cauza ta.

Terapia manuală, ca parte a unui program

Mobilizările și manipulările coloanei, tehnicile pe țesuturile moi și mobilizarea nervului pot reduce durerea și pot reda mobilitatea, dar ghidurile le recomandă împreună cu exercițiul, nu în locul lui. O ședință care te lasă mai bine, dar după care nu faci nimic acasă, nu schimbă evoluția.

Căldura și pozițiile de descărcare

Căldura locală relaxează musculatura contractată din jurul coloanei. Multe persoane simt ușurare culcate pe spate cu gambele sprijinite pe un scaun, cu șoldurile și genunchii la 90 de grade, sau culcate pe o parte, cu o pernă între genunchi. Sunt măsuri pentru a trece mai ușor peste zilele grele, nu tratamente.

Înțelegerea problemei

Pacienții care știu că durerea de nerv este intensă, dar în marea majoritate a cazurilor trecătoare, se mișcă mai mult, se tem mai puțin și se recuperează mai bine. Educația face parte din tratament.

Infiltrațiile și operația, în cazuri bine alese

Când durerea este severă și nu cedează la tratamentul conservator, medicul poate propune o infiltrație epidurală pentru a reduce inflamația din jurul rădăcinii. Operația (îndepărtarea fragmentului de disc) este rezervată pacienților cu slăbiciune progresivă, cu sindrom de coadă de cal sau cu durere care nu se ameliorează după săptămâni de tratament corect făcut. Sunt decizii medicale, luate pe baza examenului clinic și a imagisticii, nu pe baza durerii din ziua respectivă.

Ce nu ajută — sau ajută mai puțin decât se crede

  • Repausul la pat prelungit. Este cea mai comună greșeală și cea mai bine documentată: prelungește episodul.
  • Corsetele și centurile lombare purtate zilnic. Pot da o senzație de siguranță pe termen scurt, dar ghidurile nu le recomandă pentru sciatică; purtate mult timp, preiau munca mușchilor care ar trebui să susțină coloana.
  • Tracțiunile. Studiile nu au arătat un beneficiu real pentru sciatică, cu sau fără aparat.
  • RMN-ul „ca să vedem ce este”. În lipsa semnelor de alarmă, imagistica în primele săptămâni nu schimbă tratamentul. Mai mult, herniile de disc sunt frecvente și la oameni fără nicio durere, iar un raport care descrie „protruzii” și „degenerări” poate speria fără motiv. Medicul cere RMN atunci când rezultatul ar schimba decizia — de exemplu, înaintea unei infiltrații sau a unei operații.
  • Tratamentele aplicate fără diagnostic. Masajul, aparatele, întinderile agresive sau manipulările făcute „la ochi”, fără o evaluare care să spună de unde vine durerea, pot întârzia recuperarea sau pot agrava o rădăcină deja iritată. Terapia vine după diagnostic, nu înaintea lui.
  • Așteptarea unei soluții pasive. Nicio ședință, oricât de bună, nu înlocuiește ce faci în restul zilei: cum stai, cât mergi, ce exerciții faci acasă.

Cum arată o evaluare corectă

O evaluare pentru sciatică nu începe cu aparatul, ci cu întrebările: de unde pornește durerea, până unde coboară, ce o accentuează, dacă există amorțeală, furnicături sau slăbiciune, cum funcționează vezica și intestinul. Urmează examenul fizic: forța pe grupe musculare, reflexele, sensibilitatea pe teritoriile nervoase și testele care întind nervul sciatic. Din aceste elemente se stabilește rădăcina afectată și severitatea, iar de aici decurge planul: cine tratează, ce se face în primele săptămâni și când se reevaluează. Dacă apare un semn de alarmă în orice moment, planul se oprește și pacientul revine la medic.

Cum previi următorul episod

  • Mergi zilnic. Mersul pe jos este cel mai accesibil exercițiu pentru coloană.
  • Întrerupe statul pe scaun la fiecare 30–45 de minute, chiar și pentru un minut. Poziția așezat crește presiunea pe discurile lombare.
  • Ridică greutățile cu picioarele, cu obiectul aproape de corp, fără să răsucești trunchiul.
  • Întărește mușchii trunchiului și ai șoldului de două-trei ori pe săptămână; sunt „corsetul” natural al coloanei.
  • Dormi pe o saltea care îți susține coloana — nici foarte moale, nici foarte tare — și, dacă dormi pe o parte, cu o pernă între genunchi.
  • Menține o greutate sănătoasă și nu fuma: fumatul afectează nutriția discurilor intervertebrale.
  • Nu ignora primele semne. O durere lombară care începe să coboare în picior merită o evaluare devreme, cât timp problema este mică.

Pe scurt

Sciatica este o durere de nerv, aproape întotdeauna din cauza unui disc lombar, și în marea majoritate a cazurilor trece — cu mișcare, răbdare și un program adaptat cauzei. Repausul prelungit, corsetele și tratamentele aplicate fără diagnostic nu o vindecă. Amorțeala în zona perineului, tulburările de urinare sau slăbiciunea care se instalează rapid în picior sunt urgențe și nu se așteaptă acasă.

Surse consultate: NICE — guideline NG59, „Low back pain and sciatica in over 16s: assessment and management” (2016, actualizat 2020); NHS — „Sciatica”, https://www.google.com/url?q=http://nhs.uk/conditions/sciatica&source=gmail&ust=1790250223858000&sa=E; Cochrane Database of Systematic Reviews — „Bed rest for acute low-back pain and sciatica” (Dahm et al., 2010).

Acest material are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical.

Foto: shutterstock

Tuncay Ozturk - Osteopat
Tuncay Ozturk este osteopat, cu peste 18 ani de experiență în recuperare medicală, fizioterapie și terapie manuală. Este fondatorul Medicine Park, centru de recuperare medicală din București (Str. Dr. Grigore Mora 19, Sector 1), unde coordonează o echipă de peste 11 specialiști în kinetoterapie, ...
citește mai mult