Persoanele cu ADHD ar putea avea mult mai des probleme digestive decât cele fără această tulburare, arată o amplă analiză care a reunit date de la peste 1,9 milioane de oameni. Constipația, sindromul de intestin iritabil, durerile abdominale și chiar diareea s-au numărat printre problemele asociate cu ADHD, iar pentru unele dintre ele diferențele au fost considerabile.
Cercetarea, realizată de oamenii de știință de la University of Warwick și publicată în Journal of Attention Disorders, este prima revizuire sistematică dedicată în mod special simptomelor gastrointestinale în ADHD.
Rezultatele aduc noi informații despre posibila legătură dintre creier și intestin, dar cercetătorii avertizează că deocamdată nu se poate spune că ADHD provoacă probleme digestive.
Cercetătorii au pornit de la 9.613 lucrări științifice și au selectat în final 23 de studii care îndeplineau criteriile necesare pentru analiză.
Acestea au inclus, în total, peste 1,9 milioane de participanți cu vârste cuprinse între 2 și 65 de ani, din țări precum Statele Unite, Suedia, Germania și Coreea de Sud.
Pentru a fi incluse, cercetările trebuiau să analizeze persoane diagnosticate cu ADHD conform criteriilor DSM sau ICD și să ofere informații despre simptomele gastrointestinale.
În ansamblu, persoanele cu ADHD au avut șanse cu 48% mai mari de a prezenta simptome gastrointestinale comparativ cu persoanele fără ADHD. Pentru anumite probleme digestive, diferența a fost însă mult mai mare.
Una dintre cele mai clare asocieri a fost observată în cazul constipației.
Persoanele cu ADHD au prezentat șanse cu aproximativ 97% mai mari de constipație, ceea ce înseamnă aproape dublu față de grupurile de control.
O altă asociere importantă a fost observată pentru sindromul de intestin iritabil (IBS). În acest caz, persoanele cu ADHD au avut șanse cu 58% mai mari de a avea această problemă.
Cercetătorii au identificat asocieri și cu alte manifestări gastrointestinale, printre care durerile abdominale, diareea și indigestia.
Cea mai mare diferență a apărut însă în cazul encoprezisului, adică eliminarea involuntară sau repetată a materiilor fecale în locuri nepotrivite, problemă întâlnită în special la copii.
Persoanele cu ADHD au avut șanse de peste patru ori mai mari de encoprezis decât cele fără ADHD.
Cercetătorii nu cunosc încă explicația exactă, însă iau în calcul mai multe mecanisme. Unul dintre acestea este comportamentul asociat ADHD. Impulsivitatea și dificultățile legate de organizarea rutinei zilnice pot influența inclusiv modul în care o persoană mănâncă.
Orele neregulate ale meselor, alegerile alimentare și alte comportamente ar putea contribui la apariția unor probleme digestive. O altă posibilă explicație o reprezintă medicamentele utilizate pentru tratarea ADHD. Unele dintre acestea pot avea efecte adverse gastrointestinale, inclusiv constipație.
Autorii subliniază însă că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a separa efectele care ar putea fi legate de ADHD în sine de cele asociate tratamentului sau stilului de viață.
O altă ipoteză se concentrează asupra binecunoscutei axe intestin-creier, sistemul complex de comunicare dintre tractul gastrointestinal și sistemul nervos central.
Cercetări anterioare au identificat diferențe ale microbiomului intestinal la persoanele cu ADHD. Bacteriile care trăiesc în intestin pot produce sau influența numeroase substanțe implicate în funcționarea organismului. Intestinul și creierul comunică prin mai multe căi, una dintre cele mai importante fiind nervul vag. Autorii meta-analizei menționează printre posibilele mecanisme dezechilibrele microbiomului intestinal și dereglarea funcției vagale, însă acestea rămân ipoteze care trebuie investigate.
Rezultatele actuale nu demonstrează că modificarea bacteriilor intestinale provoacă ADHD și nici că tratarea microbiomului ar putea trata această tulburare.
Un detaliu important al analizei este că oamenii de știință s-au concentrat asupra simptomelor gastrointestinale funcționale, nu asupra bolilor organice digestive diagnosticate.
Studiile care analizau persoane cu afecțiuni gastrointestinale organice diagnosticate formal, precum bolile inflamatorii intestinale, au fost excluse.
Scopul a fost să se afle dacă ADHD este asociat cu o frecvență mai mare a simptomelor digestive, independent de astfel de boli. Rezultatele au arătat o asociere cu fiecare dintre simptomele gastrointestinale analizate.
Autorii consideră că rezultatele au o implicație practică importantă: medicii care îngrijesc persoane cu ADHD ar trebui să acorde atenție și eventualelor probleme digestive.
Simptome precum constipația, durerile abdominale sau tulburările intestinale pot afecta semnificativ calitatea vieții, dar riscă să fie trecute cu vederea atunci când atenția consultației este concentrată asupra manifestărilor ADHD. În situațiile mai complicate, cercetătorii spun că poate fi utilă și implicarea unui gastroenterolog sau dietetician.
Totuși, studiul nu justifică schimbarea tratamentului pentru ADHD și nici folosirea unor diete, probiotice sau suplimente pentru tratarea tulburării fără recomandare medicală.
Aceasta este probabil cea mai importantă precizare a cercetării. Meta-analiza arată că ADHD și problemele gastrointestinale apar împreună mai frecvent, dar nu poate stabili de ce.
Nu știm încă dacă există un mecanism biologic comun, dacă medicamentele contribuie la asociere, dacă stilul de viață are un rol important sau dacă mai mulți dintre acești factori acționează simultan.
Ceea ce arată însă analiza celor peste 1,9 milioane de persoane este că legătura este suficient de consistentă pentru a merita mai multă atenție. Pentru cercetători, următorul pas este descifrarea mecanismului care conectează ADHD de sănătatea gastrointestinală și stabilirea modului în care această informație ar putea fi folosită pentru o îngrijire mai bună a pacienților.
Sursă foto: Shutterstock