Analizele de sânge fac parte din controalele medicale de rutină și sunt printre primele investigații recomandate atunci când o persoană se prezintă la medic cu simptome a căror cauză nu este cunoscută. Aceste teste pot arăta dacă nivelul colesterolului este crescut, dacă există semne de anemie sau diabet, cât de bine funcționează rinichii și oferă informații importante despre starea generală de sănătate.
O întrebare frecventă este dacă analizele de sânge pot depista cancerul. Răspunsul este da, însă doar în cazul anumitor tipuri de cancer, în special al cancerelor hematologice. În cele mai multe situații, rezultatele analizelor de sânge reprezintă doar un prim semnal de alarmă, iar diagnosticul trebuie confirmat prin investigații suplimentare.
„Analizele de sânge reprezintă un instrument extrem de valoros în depistarea cancerului și a altor boli”, explică dr. Paulie Papavassiliou-Bajic, medic anatomopatolog la City of Hope Cancer Center Atlanta. „Acestea ne oferă indicii despre procesele fiziologice care au loc în organism și, în anumite situații, pot fi utilizate ca metodă de screening pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire.”
Specialiștii consideră că evoluția tehnologiilor de laborator ar putea transforma radical modul în care este diagnosticat cancerul. Pe măsură ce cercetările asupra genomului uman avansează, oamenii de știință speră să identifice noi biomarkeri prezenți în sânge, capabili să indice existența unor tumori în stadii foarte timpurii.
Aceste progrese au dus la dezvoltarea conceptului de „biopsie lichidă”. Spre deosebire de biopsia clasică, care presupune prelevarea chirurgicală a unei mostre de țesut, biopsia lichidă utilizează probe de sânge, urină, mucus sau alte fluide biologice pentru a detecta semne ale cancerului.
Unele dintre aceste teste identifică celule tumorale care s-au desprins din tumoare sau fragmente de ADN eliberate de acestea și ajunse în circulația sanguină. Cercetările în acest domeniu sunt în continuă desfășurare și oferă perspective promițătoare pentru diagnosticul precoce.
Una dintre cele mai frecvente investigații este hemoleucograma completă (CBC), care determină numărul globulelor roșii, al globulelor albe și al trombocitelor. Totodată, aceasta măsoară și nivelul hemoglobinei, proteina responsabilă de transportul oxigenului în organism.
Rezultatele unei hemoleucograme pot evidenția existența unei infecții, a unei inflamații, pot sugera modul în care funcționează anumite organe, pot indica un risc cardiovascular crescut sau pot semnala un deficit de fier.
O altă analiză importantă este profilul biochimic sanguin, cunoscut și sub denumirea de profil metabolic de bază (BMP). Acesta măsoară concentrația mai multor substanțe din sânge și oferă informații despre funcționarea organelor interne.
Printre parametrii analizați se numără electroliții, precum sodiul, potasiul și clorul, dar și glucoza, proteinele, grăsimile și diverse enzime.
În cazul unor tipuri de cancer al sângelui, precum leucemia sau limfomul, hemoleucograma completă poate evidenția modificări importante, cum ar fi prezența unor celule anormale sau modificarea numărului de celule sanguine.
În schimb, pentru majoritatea celorlalte forme de cancer, un simplu test de sânge nu este suficient pentru stabilirea diagnosticului. Rezultatele trebuie interpretate împreună cu alte investigații medicale.
„Analizele oferă informații utile pentru monitorizarea evoluției pacientului și completează celelalte metode de diagnostic, ajutând medicii să stabilească cea mai potrivită conduită terapeutică”, explică dr. Bajic.
Potrivit Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), hemoleucograma completă are mai multe roluri importante în evaluarea pacienților cu cancer:
Valorile analizelor de sânge diferă de la o persoană la alta. Din acest motiv, laboratoarele folosesc intervale de referință considerate normale. Atunci când un rezultat depășește aceste limite sau este sub ele, acesta este încadrat drept anormal.
Totuși, un rezultat modificat nu înseamnă automat existența unui cancer. În multe cazuri, aceste modificări sunt provocate de alte afecțiuni, precum infecții, inflamații sau boli cronice.
„Foarte rar o singură valoare modificată dintr-o analiză de sânge este suficientă pentru stabilirea diagnosticului de cancer”, precizează dr. Bajic. „De exemplu, un număr crescut de globule albe poate ridica suspiciunea unei leucemii sau a unui limfom, însă diagnosticul nu poate fi pus doar pe baza acestui rezultat. Sunt necesare investigații suplimentare, inclusiv examinarea morfologiei și a caracteristicilor acelor celule.”
Atunci când analizele de sânge ridică suspiciuni, medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum:
În funcție de tipul de cancer suspectat, pot fi recomandate și teste specifice, cum ar fi:
La pacienții diagnosticați cu cancer, analizele de sânge au un rol esențial în monitorizarea evoluției bolii și a eficienței tratamentului. Acestea pot indica dacă terapia funcționează, dacă există semne de recidivă sau dacă sunt necesare modificări ale planului terapeutic.
„Unele teste de sânge pot sugera probabilitatea prezenței bolii, în timp ce altele oferă informații despre prognostic. De asemenea, ele contribuie la alegerea tratamentului potrivit și la evaluarea răspunsului organismului la terapiile administrate”, concluzionează dr. Paulie Papavassiliou-Bajic.
Sursa foto: shutterstock
Sursa: cancercenter.com