Herpangina la copii: ce este, cum se manifestă și când trebuie să ajungi cu cel mic la medic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

++Boala debutează brusc, cu febră ridicată și dureri puternice în gât, fiind însoțită de apariția unor vezicule și ulcerații dureroase în cavitatea bucală. Deși, în cele mai multe cazuri, evoluția este ușoară și simptomele dispar în aproximativ o săptămână, afecțiunea poate provoca un disconfort important și necesită monitorizare atentă.

Cum apare herpangina?

Boala este provocată de enterovirusuri, cel mai frecvent de virusurile Coxsackie A, însă și alte tipuri de enterovirusuri pot fi responsabile de apariția infecției.

Transmiterea are loc foarte ușor, prin contact cu secrețiile respiratorii, saliva, mâinile sau obiectele contaminate, dar și pe cale fecal-orală. Din acest motiv, herpangina apare frecvent în colectivități precum creșele și grădinițele, unde virusul se răspândește rapid.

Recomandări

Herpangina: Tot ce trebuie să știi despre această infecție virală

Perioada de incubație este de aproximativ trei până la șase zile, iar cele mai multe îmbolnăviri sunt înregistrate în timpul verii și la începutul toamnei.

Primele simptome

Debutul bolii este, de regulă, brusc. Copilul poate face febră mare, devine iritabil, își pierde pofta de mâncare și acuză dureri la înghițire.

Semnul caracteristic al herpanginei îl reprezintă apariția unor mici vezicule în partea din spate a cavității bucale – pe palatul moale, amigdale și omușor. Acestea se transformă ulterior în ulcerații dureroase, care fac dificilă alimentația și chiar consumul de lichide.

Pe lângă durerile în gât, pot apărea dureri de cap, oboseală, greață, vărsături sau dureri abdominale. În majoritatea cazurilor, simptomele persistă între cinci și șapte zile, după care dispar treptat.

Cum este stabilit diagnosticul

Diagnosticul este pus, de cele mai multe ori, în urma consultului clinic. Medicul identifică boala pe baza simptomelor și a aspectului caracteristic al leziunilor din cavitatea bucală.

Herpangina trebuie diferențiată de alte afecțiuni care pot provoca dureri în gât și leziuni orale, precum stomatita herpetică, faringita streptococică sau boala gură-mână-picior.

Analizele de laborator sunt rareori necesare și sunt recomandate doar în cazurile în care simptomele sunt atipice sau evoluția bolii ridică semne de întrebare.

Tratamentul recomandat

Nu există un tratament antiviral specific pentru herpangină, astfel că terapia urmărește doar ameliorarea simptomelor.

Pentru reducerea febrei și calmarea durerilor se administrează antitermice și analgezice recomandate de medic, în funcție de vârsta și greutatea copilului. Aspirina nu trebuie administrată copiilor din cauza riscului de apariție a sindromului Reye.

Hidratarea este una dintre cele mai importante măsuri, deoarece durerile la înghițire îi determină pe mulți copii să refuze lichidele. Sunt recomandate apa, ceaiurile, supele și băuturile reci sau la temperatura camerei.

Alimentația trebuie adaptată astfel încât să nu irite mucoasa bucală. Sunt indicate alimentele moi, precum iaurtul, piureurile sau compoturile, iar preparatele condimentate, crocante, foarte sărate sau acide trebuie evitate.

Specialiștii atrag atenția că antibioticele nu au efect asupra herpanginei, deoarece este o infecție virală. Administrarea lor fără recomandare medicală este inutilă și poate favoriza apariția rezistenței la antibiotice.

Ce complicații pot apărea

În cele mai multe situații, copiii se recuperează complet fără sechele. Totuși, principala complicație este deshidratarea, provocată de refuzul alimentelor și lichidelor din cauza durerii.

La copiii mici, febra foarte mare poate declanșa convulsii febrile, iar în cazuri extrem de rare infecția poate evolua spre complicații neurologice, precum meningita virală sau encefalita.

Părinții trebuie să solicite de urgență consult medical dacă febra persistă mai multe zile, copilul refuză complet lichidele, prezintă semne de deshidratare, este foarte somnolent sau starea generală se agravează.

Respectarea regulilor de igienă, spălarea frecventă a mâinilor și evitarea contactului cu persoanele bolnave rămân cele mai eficiente măsuri pentru limitarea răspândirii acestei infecții virale.

Când este necesar consultul medical?

Deși herpangina are, în general, o evoluție favorabilă și se vindecă fără tratament specific, există situații în care copilul trebuie evaluat de un medic.

Specialiștii recomandă prezentarea la medic dacă febra persistă mai mult de trei zile sau nu poate fi controlată cu medicamentele antipiretice uzuale. De asemenea, refuzul prelungit al alimentelor și lichidelor reprezintă un semnal de alarmă, deoarece poate duce rapid la deshidratare.

Părinții trebuie să fie atenți și la semne precum uscăciunea gurii, lipsa lacrimilor în timpul plânsului, urinările rare sau starea accentuată de somnolență. Aceste simptome pot indica deshidratarea și necesită evaluare medicală cât mai rapidă.

Prezentarea de urgență la spital este necesară dacă micuțul devine confuz, greu de trezit, prezintă convulsii sau starea generală se deteriorează brusc.

Totodată, leziunile din cavitatea bucală care se agravează, se infectează sau împiedică complet alimentația pot impune tratament suplimentar și, în unele cazuri, internare pentru administrarea de lichide intravenos și monitorizare.

Medicii recomandă un nou consult și atunci când simptomele persistă mai mult de 7-10 zile sau evoluția bolii este diferită de cea obișnuită.

Ce fac dacă copilul face febră mare de la infecția cu herpangină?

Febra ridicată este, de cele mai multe ori, primul semn al herpanginei și poate apărea brusc, ajungând chiar la 39-40 de grade Celsius. Deși este un simptom frecvent al infecției virale, temperatura crescută poate speria părinții, mai ales atunci când copilul este apatic, plânge, refuză să mănânce sau pare foarte obosit.

Primul pas este administrarea unui medicament pentru scăderea febrei, recomandat de medic sau farmacist și adaptat vârstei și greutății copilului. Paracetamolul și ibuprofenul sunt cele mai utilizate antipiretice la copii, însă trebuie administrate doar în dozele indicate. Aspirina este contraindicată la copii, deoarece poate provoca sindromul Reye, o afecțiune rară, dar gravă.

Pe lângă tratamentul medicamentos, este important ca micuțul să fie bine hidratat. Febra determină pierderi suplimentare de lichide, iar în cazul herpanginei acestea sunt agravate de durerile din gât, care îi fac pe mulți copii să refuze apa sau alimentele. Oferă-i lichide în cantități mici și frecvent – apă, ceai slab, supă sau soluții de rehidratare orală, dacă sunt recomandate de medic. Băuturile foarte reci sau la temperatura camerei pot calma temporar durerea din gât și sunt, de multe ori, mai bine tolerate.

Camera în care stă copilul trebuie aerisită și menținută la o temperatură confortabilă, iar hainele să fie lejere, pentru a evita supraîncălzirea organismului. Compresele cu apă călduță pot fi folosite pentru a reduce disconfortul, însă nu sunt recomandate băile cu apă rece sau frecțiile cu alcool ori oțet, deoarece acestea pot face mai mult rău decât bine.

În timpul febrei, alimentația nu trebuie forțată. Dacă micuțul nu are poftă de mâncare, accentul trebuie pus pe hidratare. Atunci când acceptă alimente, sunt indicate preparatele moi și reci, precum iaurtul, piureurile, budincile sau compoturile, care nu irită leziunile din cavitatea bucală.

Părinții trebuie să monitorizeze atent evoluția temperaturii și starea generală a copilului

Dacă febra persistă mai mult de trei zile, depășește 39-40 de grade Celsius și nu scade după administrarea medicamentelor, este necesar un consult medical. De asemenea, prezentarea de urgență la spital este recomandată dacă apar convulsii febrile, dificultăți de respirație, somnolență accentuată, semne de deshidratare sau dacă micuțul refuză complet lichidele.

În cele mai multe cazuri, febra provocată de herpangină se ameliorează în două-trei zile, iar copilul se recuperează complet în aproximativ o săptămână. Supravegherea atentă la domiciliu, hidratarea și tratamentul simptomatic sunt, de regulă, suficiente pentru o evoluție favorabilă.

Foto: shutterstock

Sursa: clevelandclinic