Colesterolul crescut și hipertensiunea arterială sunt doi dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Pentru că, de cele mai multe ori, nu provoacă simptome evidente, multe persoane le confundă sau cred că reprezintă aceeași afecțiune.
Deși apar frecvent împreună și pot avea cauze comune, cele două probleme afectează organismul în mod diferit și necesită metode distincte de diagnostic și tratament.
Hipertensiunea arterială apare atunci când sângele circulă prin vase cu o presiune prea mare asupra pereților arteriali. În timp, această presiune excesivă solicită inima și deteriorează vasele de sânge.
În schimb, colesterolul crescut este caracterizat prin valori ridicate ale colesterolului LDL, cunoscut și drept „colesterolul rău”. Acesta se depune pe pereții arterelor și formează plăci de grăsime care îngustează treptat vasele de sânge și împiedică circulația normală.
Pe scurt, hipertensiunea afectează arterele prin forța cu care circulă sângele, în timp ce colesterolul le afectează prin acumularea de depozite de grăsime.
În cazul colesterolului crescut, plăcile de aterom reduc treptat diametrul arterelor și limitează fluxul de sânge către inimă și alte organe. Acest proces poate favoriza apariția infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral sau bolii arteriale periferice.
Hipertensiunea arterială nu produce depuneri de grăsime, însă presiunea constant crescută slăbește pereții vaselor de sânge și suprasolicită inima. În timp, această solicitare poate duce la insuficiență cardiacă, afectarea rinichilor și alte complicații cardiovasculare.
Citește și: Ce se întâmplă dacă ai hipertensiune și mănânci sărat? Explică dr. Ana Maria Vintilă
Cele două afecțiuni împărtășesc mai mulți factori de risc, însă nu au întotdeauna aceleași cauze.
Colesterolul mărit poate fi influențat de alimentația bogată în grăsimi saturate, fumat, diabet, afecțiuni ale tiroidei și predispoziția genetică.
În cazul hipertensiunii arteriale, pe lângă alimentația dezechilibrată și sedentarism, un rol important îl au stresul cronic, înaintarea în vârstă, bolile renale și, în unele situații, cauze care nu pot fi identificate cu exactitate.
Una dintre aceste afecțiuni nu o provoacă automat pe cealaltă, chiar dacă ele apar frecvent la aceeași persoană.
Atât hipertensiunea, cât și colesterolul crescut sunt cunoscute drept „afecțiuni tăcute”, deoarece pot evolua ani la rând fără manifestări evidente.
De multe ori, diagnosticul este pus în urma unor controale de rutină sau după apariția unei complicații, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.
Acesta este motivul pentru care medicii recomandă controale periodice chiar și persoanelor care se simt perfect sănătoase.
Depistarea hipertensiunii arteriale este simplă și presupune măsurarea tensiunii cu ajutorul unui tensiometru.
În schimb, colesterolul nu poate fi evaluat fără analize de sânge. Profilul lipidic măsoară colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele și oferă informații despre riscul cardiovascular.
Specialiștii avertizează că riscul cardiovascular crește considerabil atunci când hipertensiunea arterială și colesterolul crescut coexistă.
Dacă arterele sunt deja îngustate de depunerile de colesterol, iar asupra lor acționează și o presiune sanguină ridicată, probabilitatea apariției infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral și a altor complicații cardiovasculare este mult mai mare decât în cazul prezenței unei singure afecțiuni.
Medicii recomandă monitorizarea regulată atât a tensiunii arteriale, cât și a valorilor colesterolului, mai ales după vârsta de 40 de ani sau mai devreme dacă există antecedente familiale ori alți factori de risc.
Adoptarea unui stil de viață sănătos rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție. O alimentație echilibrată, activitatea fizică regulată, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, menținerea unei greutăți normale și respectarea tratamentului prescris atunci când este necesar pot reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare.
Foto: shutterstock