Obiceiurile bizare ale lui Nicolae Ceauşescu. Ce a făcut chiar în ziua Revoluției?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În volumul „Stăpânul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machiavelli”, realizat sub forma unui dialog cu istoricul Lavinia Betea, fostul ministru de Externe al României, Ştefan Andrei (1931–2014), oferă o serie de mărturii despre comportamentul, obiceiurile şi starea de sănătate a lui Nicolae Ceauşescu.

Potrivit acestuia, liderul comunist avea, la începutul anilor ’70, câteva ritualuri zilnice de la care rareori se abătea. Unul dintre acestea era somnul de după-amiază. „Îşi făcea întotdeauna timp să doarmă la prânz, spunând că astfel îşi împarte ziua în două, asemenea oamenilor de la ţară”, relata Ştefan Andrei.

Un alt obicei al lui Ceauşescu era consumul unei cantităţi mici de alcool atunci când se simţea obosit sau imediat după ce se trezea. Fostul ministru afirmă că prefera în special ţuica produsă în zona Piteştiului, pe care o păstra într-un loc discret, în spatele uşii biroului ce comunica cu apartamentul său de odihnă. În timp, însă, liderul comunist a renunţat la această băutură şi a trecut la sticluţe de coniac Courvoisier, administrate şi păstrate de şeful său de cabinet.

Recomandări

Pizza pe vremea comunismului. Au mâncat vreodată pizza Elena și Nicolae Ceaușescu?

Leguma pe care Nicolae Ceaușescu nu o consuma niciodată. Majoritatea românilor o mănâncă în fiecare zi

Ce a făcut Nicolae Ceaușescu în ziua Revoluţiei

Ştefan Andrei susţine că în ziua de 22 decembrie 1989, când regimul comunist se prăbuşea, Ceauşescu ar fi consumat două astfel de sticluţe de coniac. Ulterior, şi-ar fi administrat şi doza de insulină, deşi evitase acest tratament în zilele precedente.

„Nu îşi făcuse insulină de patru zile. Refuza să accepte că depinde de ea”, declara fostul ministru. Acesta mai preciza că Nicolae Ceauşescu respingea orice semn de vulnerabilitate fizică. Din acelaşi motiv, nu voia să poarte ochelari, iar documentele destinate lui erau redactate cu litere foarte mari pentru a-i facilita lectura.

Probleme de sănătate ţinute departe de ochii publicului

Potrivit mărturiei lui Ştefan Andrei, Ceauşescu era o persoană care evita să vorbească despre problemele sale medicale. Nu obişnuia să se plângă şi rareori recunoştea că se simte rău. Când starea sa se deteriora, se limita la remarci scurte de genul: „Nu mă simt bine deloc”.

Elena Ceauşescu era însă mai directă în discuţiile cu apropiaţii. La un moment dat, aceasta ar fi mărturisit că rezultatele analizelor medicale ale soţului său erau îngrijorătoare, spunând că „tovarăşului i-au ieşit analizele foarte prost”.

Dieta strictă impusă în ultimii ani

În ultimul deceniu al regimului comunist, Nicolae şi Elena Ceauşescu urmau cu stricteţe recomandările medicilor. Regimul lor alimentar era unul auster, bazat pe porţii reduse şi alimente considerate sănătoase.

Ştefan Andrei afirmă că liderul comunist avea convingerea că propriul său stil de viaţă ar trebui urmat de toată populaţia. Dacă el se mulţumea cu preparate simple, precum parizerul sau brânza de vaci, considera că şi ceilalţi români puteau trăi în aceleaşi condiţii.

Fostul ministru mai povesteşte că Ceauşescu devenise foarte critic faţă de persoanele supraponderale. În şedinţele conducerii partidului le reproşa colaboratorilor atunci când observase că luaseră în greutate. În cadrul unei reuniuni a Comitetului Politic Executiv, acesta ar fi susţinut chiar că în România existau mai mulţi oameni care mureau din cauza excesului alimentar decât din cauza lipsei hranei.

Refuzul preparatelor sofisticate

Deşi era pasionat de vânătoare şi participa frecvent la partide organizate special pentru el, Nicolae Ceauşescu nu era atras de consumul de carne de vânat. Un episod relatat de Ştefan Andrei ilustrează această atitudine.

În timpul unei vizite oficiale în Franţa, la un dineu oferit de preşedintele francez Valéry Giscard d’Estaing şi de soţia acestuia, printre preparatele servite s-a aflat şi prepeliţa, considerată o delicatesă a gastronomiei franceze. Potrivit martorului, Ceauşescu a evitat complet acest fel de mâncare.

„Nici măcar nu s-a atins de prepeliţă”, îşi amintea Ştefan Andrei. La fel s-a întâmplat şi cu desertul, o prăjitură elaborată servită împreună cu îngheţată. În opinia fostului ministru, liderul român nu a gustat aproape nimic din meniul pregătit de gazdele franceze.

În contrast, Elena Ceauşescu s-a arătat mult mai receptivă la oferta culinară. Conform relatării lui Ştefan Andrei, aceasta a încercat toate preparatele servite la masă, fără reţineri.

Sursa foto: arhivă