Înălțarea Domnului 2026. Tradițiile și superstițiile pe care românii le respectă pentru sănătate, noroc și protecție tot anul

Adaugă CSID ca sursă preferată în Google

Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, este celebrată anul acesta pe 21 mai 2026, la 40 de zile după Paște. În popor, sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Ispas și este asociată cu numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții păstrate de sute de ani în satele românești.

Pentru mulți credincioși, această zi nu este doar un moment religios important, ci și o ocazie de purificare, protecție și apropiere de cei dragi plecați dintre cei vii. Tradiția populară spune că anumite gesturi făcute în ziua de Înălțare pot aduce sănătate, liniște și spor în casă pentru tot restul anului.

Ce semnifică Înălțarea Domnului

Sărbătoarea amintește momentul în care Iisus Hristos S-a înălțat la cer în fața apostolilor, la 40 de zile după Înviere. Evenimentul marchează încheierea activității Sale pământești și începutul misiunii apostolilor de răspândire a creștinismului.

Recomandări

Greșelile vestimentare care te fac să pari mai grasă cu 5 kilograme. Ce haine trebuie să…

De ce unele persoane transpiră excesiv doar pe față

În România, ziua are și o semnificație națională aparte, deoarece este celebrată concomitent cu Ziua Eroilor. În toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe speciale și pomeniri pentru cei care și-au pierdut viața în războaie și conflicte armate.

În această zi, credincioșii se salută cu „Hristos S-a Înălțat!”, iar răspunsul este „Adevărat S-a Înălțat!”, exact cum se întâmplă de Paște.

Leușteanul, planta considerată protectoare împotriva bolilor și pagubelor

Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Înălțare este legată de leuștean. În multe zone din țară, oamenii pun fire de leuștean la porți, la ferestre sau chiar la brâu, deoarece se spune că această plantă are puteri protectoare.

În tradiția populară, leușteanul este considerat un simbol al sănătății și al protecției divine. Mulți cred că planta îi ferește pe oameni de boli, pagubă și ghinion.

Bătrânii spun că leușteanul cules și sfințit în această zi poate fi păstrat în casă tot anul pentru protecție. În unele sate, oamenii îl pun inclusiv în grădini sau în gospodării pentru a feri animalele și recoltele de rău.

Pe lângă simbolistica spirituală, leușteanul are și beneficii reale pentru sănătate. Planta este bogată în vitamine și antioxidanți și este folosită de mult timp în medicina populară pentru digestie și detoxifiere.

De ce se pun frunze de nuc la porți și ferestre

Alături de leuștean, și frunzele de nuc au un rol important în tradițiile de Înălțare.

În multe regiuni din România, gospodăriile sunt împodobite cu frunze de nuc sau de tei, considerate simboluri ale protecției și binecuvântării divine.

Se spune că aceste plante alungă spiritele rele și aduc liniște și prosperitate în casă.

În unele zone, oamenii poartă frunze de nuc la brâu sau le pun sub pernă, crezând că îi vor feri de necazuri și boli.

Ce nu ai voie să faci de Înălțare

În jurul sărbătorii există numeroase interdicții și superstiții care sunt respectate și astăzi în multe sate românești.

Tradiția spune că în această zi nu este bine să se spele haine, să se facă muncă grea sau să existe certuri în familie. Se crede că persoanele care nu respectă sărbătoarea pot avea parte de ghinion, boli sau pagube pe parcursul anului.

De asemenea, în multe zone se spune că nu este bine să se dea lucruri cu împrumut, deoarece astfel „pleacă sporul casei”.

O altă superstiție populară spune că nu este bine să se taie părul sau unghiile în această zi, deoarece aceste gesturi pot atrage energie negativă.

Pomenile pentru cei plecați dintre cei vii

Înălțarea Domnului este și o zi dedicată pomenirii morților.

În tradiția populară există credința că sufletele celor decedați, care ar fi rămas aproape de familie după Paște, se înalță la cer în această zi. Din acest motiv, oamenii merg la biserică și împart mâncare și băutură pentru sufletele celor adormiți.

De obicei, se împart colaci, ouă roșii, cozonac, vin sau alte preparate tradiționale.

Pentru mulți români, această tradiție are o puternică încărcătură emoțională și spirituală.

Semnele vremii și credințele populare

Ca multe alte sărbători importante din calendarul popular, și Înălțarea este legată de numeroase credințe despre vreme și recolte.

În unele regiuni se spune că dacă plouă de Ispas, anul va fi bogat și roditor. În schimb, lipsa ploii poate fi interpretată ca semn de secetă și dificultăți pentru agricultură.

Totodată, bătrânii spuneau că cine moare în ziua de Înălțare ajunge direct în Rai, deoarece cerurile sunt deschise.

O sărbătoare despre liniște și protecție

Dincolo de tradiții și superstiții, Înălțarea Domnului rămâne pentru mulți români o zi dedicată liniștii, rugăciunii și apropierii de familie.

Este una dintre acele sărbători în care credința religioasă se împletește perfect cu obiceiurile populare și cu dorința oamenilor de a avea sănătate, protecție și armonie în casă.

Iar leușteanul, frunzele de nuc și salutul „Hristos S-a Înălțat!” continuă să fie simboluri puternice ale unei tradiții care a rezistat de generații.

Sursă foto: Shutterstock