Microplasticele din corpul uman: Ce spun medicii despre riscurile pentru sănătate

Microplasticele sunt acum detectate în sângele uman, ridicând semne de întrebare despre riscurile pentru sănătate. Experții avertizează asupra inflamațiilor, dezechilibrelor hormonale și efectelor toxice ce pot afecta organele vitale.

Plasticul, una dintre cele mai utilizate invenții ale lumii moderne, a adus beneficii incontestabile – de la ambalarea alimentelor până la siguranța echipamentelor medicale. Totuși, acest material a dat naștere unei probleme ascunse, dar tot mai evidente: microplasticul. Aceste particule minuscule, mai mici de 5 milimetri, sunt prezente acum peste tot – în oceane, râuri, sol, aer, alimente și, cel mai alarmant, chiar în corpul uman.

Potrivit The Times of India, microplasticul pătrunde în organism prin alimentele pe care le consumăm, apa pe care o bem și aerul pe care îl respirăm, iar efectele sale asupra sănătății sunt îngrijorătoare. Inflamațiile, dezechilibrele hormonale și afectarea organelor sunt doar câteva dintre riscurile pe care le prezintă aceste particule invizibile cu ochiul liber.

Recomandări

Corpul uman produce propriul Ozempic! Descoperire surprinzătoare făcută de cercetători despre celulele din pancreas

Un organ nou a fost descoperit în corpul uman de către cercetătorii olandezi. Despre ce este…

Ce sunt microplasticele?

Dr. Puneeth B. S., consultant în gastroenterologie medicală, explică: „Microplasticele sunt particule mici de plastic mai mici de 5 milimetri. Ele pot fi produse intenționat, cum ar fi microparticulele din produsele cosmetice, sau se formează prin descompunerea lentă a obiectelor mai mari din plastic expuse la soare, căldură sau frecare. Deoarece se degradează foarte lent, acestea persistă în mediu timp de decenii și acum sunt întâlnite în oceane, râuri, sol, aer, alimente și chiar în corpul uman.”

Studiile realizate de organizații precum Serviciul Geologic al SUA (USGS) au confirmat prezența răspândită a microplasticelor în probele de apă din râuri. Această realitate evidențiază gradul alarmant la care suntem expuși.

Cum ajung microplasticele în corpul nostru?

Zilnic, intrăm în contact cu microplastice prin mai multe căi. Cele mai frecvente surse includ alimentele, apa potabilă și aerul.

„Consumăm microplastice prin fructele de mare contaminate, apa potabilă, sarea și alimentele ambalate. Le inhalăm, de asemenea, din aerul interior și exterior, în special din fibrele sintetice, praful de plastic și emisiile industriale. Odată eliberate, aceste particule sunt aproape imposibil de eliminat”, explică Dr. Puneeth.

Chiar și spațiile interioare pot conține microplastice provenite din țesături sintetice, covoare și alte produse din plastic, care plutesc în aer și pot fi inhalate. Cercetările susținute de National Institutes of Health (NIH) au descoperit că microplasticele au fost detectate în probe de sânge uman, sugerând că, odată ce pătrund în organism, se pot răspândi în mai multe părți ale acestuia.

Ce efecte au microplasticele asupra organismului?

O mare îngrijorare în rândul experților este legată de dimensiunea acestor particule. Cu cât sunt mai mici, cu atât pătrund mai adânc în organism.

„Microplasticele diferă ca dimensiune, formă și compoziție chimică. Particulele mai mici, în special nanoplasticele, sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece pot traversa barierele biologice, intra în fluxul sanguin și ajunge la mai multe organe”, explică Dr. Puneeth.

Odată ajunse în corp, studiile de laborator au identificat mai multe efecte negative, inclusiv:

• Iritarea sistemului digestiv

• Inflamația țesuturilor

• Stres oxidativ la nivel celular

• Dereglarea microbiomului intestinal

De asemenea, conform Agenției Europene de Mediu, microplasticele pot transporta substanțe chimice toxice și poluanți, cum ar fi metalele grele și compușii industriali. Aceste substanțe cresc riscul pentru sănătate atunci când pătrund în corp.

Organele cele mai expuse includ sistemul digestiv și plămânii. „În tractul digestiv, microplasticele pot irita mucoasa intestinală, pot perturba microbiomul și pot cauza inflamații și simptome abdominale. În plămâni, particulele inhalate pot declanșa inflamații ale căilor respiratorii, stres oxidativ și leziuni celulare”, subliniază Dr. Puneeth.

În plus, microplasticele pot afecta sistemul endocrin, interferând cu hormonii și contribuind la tulburări metabolice, de dezvoltare sau reproductive. Alte cercetări explorează riscurile potențiale la nivel neurotoxic și imunitar.

Ce nu știm încă despre microplastice

Deși dovezile privind efectele lor sunt în creștere, cercetătorii admit că impactul pe termen lung al microplasticelor asupra sănătății umane rămâne insuficient înțeles.

„Datele umane sunt încă limitate. Nivelurile reale de expunere, pragurile de siguranță și riscurile bolilor pe termen lung nu sunt încă clare”, explică Dr. Puneeth.

Această incertitudine subliniază nevoia urgentă de politici de mediu mai stricte și de finanțare suplimentară pentru cercetări aprofundate.

Cum să reducem expunerea în viața de zi cu zi

Eliminarea completă a microplasticelor din viața noastră este aproape imposibilă, dar experții sugerează câteva schimbări simple pentru a reduce expunerea:

• Evitați utilizarea plasticului de unică folosință.

• Nu încălziți mâncarea în recipiente din plastic; optați pentru sticlă sau inox.

• Folosiți filtre de apă de calitate.

• Îmbunătățiți ventilația în interiorul locuinței.

• Reduceți utilizarea țesăturilor sintetice și a produselor din plastic.

„Gestionarea corectă a deșeurilor, reciclarea și sortarea acestora sunt esențiale pentru a reduce descompunerea plasticului în mediu”, adaugă Dr. Puneeth.

Ceea ce obișnuia să fie considerată o problemă de mediu începe să fie recunoscută tot mai mult drept o provocare serioasă pentru sănătatea publică. Particulele care altădată pluteau în oceane sunt acum detectate în sângele, plămânii și sistemul digestiv al oamenilor.

Foto: arhivă