Cartoful este, fără îndoială, una dintre cele mai iubite legume din România. De la cartofii prăjiți aurii, la piureul cremos sau cartofii copți la cuptor, acest aliment este prezent aproape zilnic în farfuriile multor români. La prima vedere, pare o alegere sigură: este o legumă, conține potasiu, vitamina C și carbohidrați care oferă energie.
Și totuși, modul în care majoritatea oamenilor consumă cartofii, în special prăjiți sau sub formă de piure, îi poate transforma într-un adevărat agent de îmbătrânire accelerată. Nu cartoful în sine este problema, ci prepararea lui și consumul în exces. Există trei factori biologici principali care explică acest efect.
Cartoful crud sau fiert simplu este bogat în potasiu, un mineral esențial pentru echilibrul electrolitic și sănătatea inimii. De asemenea, conține vitamina C și fibre, mai ales dacă este consumat cu coajă. În forma sa naturală, cartoful nu este un „dușman” al sănătății.
Problema apare atunci când este supus temperaturilor foarte ridicate sau când este transformat într-un preparat cu indice glicemic ridicat și combinat cu grăsimi oxidate.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2Fcartofi-prajiti-2.jpeg)
Primul mecanism prin care cartofii pot accelera îmbătrânirea este formarea compușilor AGEs (Advanced Glycation End-products).
Atunci când cartofii sunt prăjiți la temperaturi înalte, zaharurile naturale din compoziția lor se combină cu proteinele printr-un proces chimic numit reacția Maillard. Această reacție este responsabilă pentru culoarea aurie și gustul apetisant al cartofilor prăjiți.
Însă, în același timp, se formează compuși AGEs. Acești compuși au un efect negativ asupra organismului, în special asupra pielii. Ei distrug colagenul și elastina, două proteine esențiale pentru fermitatea și elasticitatea pielii.
Consumul frecvent de alimente bogate în AGEs poate duce la pierderea elasticității pielii, apariția ridurilor premature și un aspect flasc. Practic, pielea începe să își piardă structura de susținere din interior.
Cu cât temperatura de gătire este mai mare și procesul mai intens (prăjire în baie de ulei, rumenire excesivă), cu atât nivelul de AGEs este mai ridicat.
Al doilea factor biologic este legat de uleiurile folosite la prăjire.
Cartofii prăjiți absorb cantități mari de grăsimi. De cele mai multe ori, sunt gătiți în uleiuri vegetale polinesaturate sau chiar în grăsimi trans. La temperaturi înalte, aceste uleiuri se oxidează și generează radicali liberi.
Radicalii liberi sunt molecule instabile care atacă celulele sănătoase din organism. Procesul poartă numele de stres oxidativ și este unul dintre principalii factori implicați în îmbătrânirea celulară.
Stresul oxidativ afectează nu doar pielea, ci și organele interne, sistemul cardiovascular și funcțiile metabolice. În timp, acumularea de radicali liberi contribuie la degradarea țesuturilor și la accelerarea procesului de îmbătrânire.
Astfel, cartofii prăjiți nu aduc doar calorii în exces, ci și un aport semnificativ de compuși care favorizează deteriorarea celulară.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2Fpiure.jpeg)
Al treilea mecanism este legat de indicele glicemic.
Cartoful gătit sub formă de piure sau prăjit are un indice glicemic foarte mare. Asta înseamnă că este digerat rapid și provoacă creșteri bruște ale nivelului de zahăr din sânge.
Aceste vârfuri de glicemie determină secreții masive de insulină. Dacă acest proces se repetă frecvent, insulina rămâne crescută constant, ceea ce favorizează inflamația cronică în organism.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de „inflammaging”, o combinație între „inflamație” și „aging” (îmbătrânire). Inflamația cronică de intensitate redusă afectează țesuturile, accelerează degradarea celulară și contribuie la apariția bolilor asociate vârstei.
În plus, glicarea proteinelor, procesul prin care zahărul în exces se leagă de proteine, afectează și colagenul din piele, amplificând efectele compușilor AGEs.
Culmea este că această legumă este preferata românilor. Cartofii prăjiți sunt garnitura standard pentru multe preparate, iar piureul este nelipsit din meniurile tradiționale.
Consumați ocazional și preparați corect, cartofii nu reprezintă o problemă majoră. Însă consumul frecvent, în special în formele prăjite sau ultraprocesate, poate contribui la accelerarea îmbătrânirii prin cele trei mecanisme: formarea de AGEs, stres oxidativ și inflamație cronică.
Da. Cartofii fierți sau copți la temperaturi moderate, consumați alături de fibre și proteine, au un impact glicemic mai redus. De asemenea, evitarea prăjirii în ulei reutilizat sau supraîncălzit reduce semnificativ formarea radicalilor liberi.
Cheia este moderația și metoda de preparare.
Cartoful nu este o legumă „rea” prin natura sa. Dimpotrivă, este bogat în nutrienți valoroși. Însă, în forma în care este cel mai des consumat, prăjit sau transformat în piure cu indice glicemic ridicat, poate deveni un factor care accelerează îmbătrânirea.
Formarea compușilor AGEs, generarea radicalilor liberi din uleiurile oxidate și inflamația cronică indusă de vârfurile de insulină sunt trei mecanisme biologice care explică acest efect.
Așadar, poate că nu este nevoie să renunți complet la cartofi, dar este important să fii atent la modul în care îi gătești și la frecvența cu care îi consumi. În caz contrar, această legumă aparent inofensivă poate grăbi procesul de îmbătrânire fără să îți dai seama.