În timpul campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19, au fost raportate cazuri rare de formare a cheagurilor de sânge asociate cu un nivel scăzut de trombocite. Aceste situații au atras atenția autorităților sanitare și a comunității științifice, mai ales pentru că au apărut în urma administrării unor vaccinuri specifice. Ulterior, cercetările au reușit să identifice mecanismul din spatele acestor reacții, oferind o explicație clară și coerentă.
Cazurile de tromboză au fost asociate în principal cu vaccinurile care folosesc vector viral pe bază de adenovirus, precum cele produse de AstraZeneca și Johnson & Johnson. Aceste vaccinuri utilizează un adenovirus modificat pentru a transporta în organism informația genetică necesară producerii proteinei spike a virusului SARS-CoV-2, astfel încât sistemul imunitar să învețe să recunoască și să combată virusul.
Deși acest tip de tehnologie este utilizat de ani de zile în vaccinologie, în cazul vaccinurilor COVID au fost observate, în cazuri foarte rare, reacții neobișnuite legate de coagulare.
Explicația oferită de cercetători implică un fenomen imun specific. Într-un număr foarte mic de cazuri, sistemul imunitar produce anticorpi care reacționează împotriva unui complex format între proteinele din sânge și factorul plachetar 4 (PF4). Acești anticorpi pot activa trombocitele în mod excesiv, ceea ce duce la formarea de cheaguri de sânge, în timp ce numărul trombocitelor din circulație scade.
Fenomenul este similar cu o reacție cunoscută în medicină sub numele de tromboză indusă de heparină, însă în acest caz nu este implicată heparina, ci răspunsul imun declanșat în contextul vaccinării cu vector adenoviral.
Această reacție a fost denumită sindrom de tromboză cu trombocitopenie (TTS) și a fost atent analizată pentru a înțelege mecanismul și pentru a putea fi diagnosticată și tratată rapid.
Autoritățile sanitare au subliniat că aceste cazuri sunt extrem de rare. Estimările arată că sindromul apare la un număr foarte mic de persoane vaccinate, raportat la milioane de doze administrate. Majoritatea cazurilor au fost înregistrate la câteva zile sau săptămâni după vaccinare.
Este important de menționat că vaccinurile pe bază de ARN mesager, precum cele produse de Pfizer-BioNTech și Moderna, nu au fost asociate în mod semnificativ cu același tip de mecanism imunologic.
Simptomele care pot indica apariția acestui sindrom includ dureri de cap severe și persistente, dureri abdominale intense, dificultăți de respirație sau umflarea membrelor. În astfel de situații, este necesară evaluarea medicală urgentă.
Diagnosticul implică analize de sânge pentru verificarea nivelului trombocitelor și identificarea anticorpilor specifici anti-PF4. Tratamentul prompt poate reduce semnificativ riscurile asociate.
Deși aceste reacții au generat îngrijorare, specialiștii subliniază că riscul de formare a cheagurilor este mult mai mare în cazul infecției cu virusul SARS-CoV-2 decât după vaccinare. COVID-19 poate provoca tulburări severe de coagulare, în special în formele grave ale bolii.
Prin prevenirea infecției severe și a complicațiilor asociate, vaccinarea reduce, în ansamblu, riscul general de tromboze legate de boală. Din acest motiv, autoritățile sanitare au concluzionat că beneficiile vaccinării depășesc cu mult riscurile acestor reacții adverse rare.
Înțelegerea mecanismului prin care apar aceste cazuri rare de tromboză a permis ajustarea recomandărilor și îmbunătățirea monitorizării siguranței vaccinurilor. De asemenea, a contribuit la dezvoltarea unor ghiduri clare pentru diagnostic și tratament.
Această explicație științifică a schimbat perspectiva asupra fenomenului, arătând că nu este vorba despre un efect imprevizibil sau generalizat, ci despre o reacție imunologică foarte rară, specifică anumitor tipuri de vaccin.
Sursă foto: Shutterstock