Dragobetele și Valentine’s Day sunt două sărbători dedicate iubirii, marcate la doar câteva zile distanță, dar cu origini, semnificații și moduri de celebrare diferite.
În timp ce Valentine’s Day a devenit un fenomen global, Dragobetele rămâne o tradiție românească cu rădăcini folclorice, redescoperită în ultimii ani.
Valentine’s Day, celebrat pe 14 februarie, își are originea în tradițiile occidentale și este asociat cu Sfântul Valentin, o figură legendară legată de ideea de iubire romantică. De-a lungul timpului, această sărbătoare a fost preluată și adaptată în numeroase țări, inclusiv în România, devenind un eveniment puternic comercial, susținut de industria de retail, HoReCa și divertisment.
Dragobetele, sărbătorit pe 24 februarie, provine din tradițiile populare românești și este asociat cu începutul primăverii și renașterea naturii. În folclor, Dragobetele este considerat un simbol al iubirii, al tinereții și al fertilității, fiind descris adesea ca un personaj mitic care aduce noroc în dragoste.
Diferențele dintre cele două sărbători sunt evidente la nivel de simbolism. Valentine’s Day pune accent pe cuplu, pe gesturi romantice și pe exprimarea explicită a afecțiunii, prin cadouri, flori, cine romantice sau mesaje dedicate. Este o sărbătoare centrată pe relația de cuplu și pe manifestarea publică a sentimentelor.
Dragobetele are o semnificație mai largă, legată de comunitate, tradiție și legătura cu natura. În trecut, sărbătoarea era marcată prin ritualuri care simbolizau logodna simbolică a tinerilor și începutul unui nou ciclu al vieții. Accentul nu era pus pe daruri materiale, ci pe participare, socializare și respectarea obiceiurilor locale.
În România contemporană, Valentine’s Day este vizibil mai prezent în mediul urban. Restaurantele, cafenelele și cluburile organizează evenimente tematice, iar magazinele promovează intens produse dedicate acestei zile. Sărbătoarea este populară în special în rândul tinerilor și al cuplurilor din mediul urban, fiind percepută ca o ocazie de a petrece timp în doi.
Dragobetele, deși mai puțin comercializat, începe să câștige teren, mai ales prin inițiative culturale, evenimente educative sau activități organizate de instituții publice și ONG-uri. În mediul rural, tradițiile sunt încă păstrate în anumite zone, iar în orașe apar tot mai frecvent evenimente care promovează valorile autohtone.
Preferințele românilor diferă în funcție de vârstă, mediul de rezidență și atașamentul față de tradiție. Valentine’s Day este, în general, preferat de tineri și de cuplurile care adoptă un stil de viață occidental, fiind asociat cu experiențe moderne și accesibile. Dragobetele este ales mai degrabă de cei care pun accent pe identitatea culturală și pe păstrarea tradițiilor românești.
Totuși, există și o categorie tot mai numeroasă de români care aleg să marcheze ambele sărbători, fie prin gesturi simbolice, fie prin participarea la evenimente diferite. Pentru aceștia, Valentine’s Day și Dragobetele nu sunt în competiție, ci oferă ocazii distincte de a celebra iubirea.
Deși adesea prezentate ca fiind în opoziție, cele două sărbători reflectă, de fapt, schimbările culturale din societatea românească. Valentine’s Day răspunde nevoii de experiențe moderne și vizibile, în timp ce Dragobetele rezonează cu dorința de autenticitate și continuitate culturală.
În final, alegerea între Dragobete și Valentine’s Day ține mai puțin de o competiție și mai mult de modul în care fiecare cuplu sau individ alege să își exprime sentimentele. Ambele sărbători coexistă în spațiul public românesc, oferind perspective diferite asupra aceleiași teme universale: iubirea.
Foto: arhivă