De ce crește riscul de infarct în perioada sărbătorilor. Stresul, alimentația bogată și sedentarismul, printre factori

Sărbătorile de iarnă, asociate, pentru majoritatea oamenilor, cu relaxare, bucurie, reuniuni de familie și mese îmbelșugate, sunt paradoxal, una dintre cele mai încărcate perioade pentru medicii cardiologi și pentru serviciile de urgență. În numeroase țări, inclusiv România, se observă an de an o creștere semnificativă a cazurilor de infarct miocardic imediat după zilele de Crăciun și în jurul Revelionului. Fenomenul este atât de documentat încât, în literatura medicală internațională, poartă numele de efectul sărbătorilor asupra riscului cardiovascular.

Stresul, alimentația și consumul de alcool: factori favorizanți pentru un infarct

Această creștere nu este întâmplătoare. Stilul de viață specific lunii decembrie influențează profund sistemul cardiovascular, iar combinația dintre stresul emoțional, alimentația densă caloric, consumul de alcool, lipsa somnului și temperaturile scăzute creează un teren propice pentru apariția unui infarct la persoanele vulnerabile. Medicii atrag atenția că organismul reacționează diferit într-o perioadă în care rutina este complet schimbată și în care efortul psihic este adesea subestimat.

“Stresul este unul dintre principalii factori care cresc riscul de infarct în această perioadă. Deși sărbătorile sunt percepute ca fiind relaxante, realitatea este adesea diferită. Pregătirile intense, presiunea socială, aglomerația din orașe și obligațiile familiale cresc nivelul de hormoni de stres, precum cortizolul și adrenalina. Aceste substanțe duc la creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, două mecanisme care pot destabiliza o placă de aterom în interiorul arterelor coronare. Odată ce această placă se rupe, se formează un cheag care poate bloca fluxul de sânge către inimă”, explică dr. Diana Albu, medic specialist Cardiologie.

Recomandări

(P) Sciatică și hernie de disc: cele mai frecvente diagnostice ale românilor trecuți de 40 de…

(P) Ce este rasina THCA?

Alimentația bogată, specifică acestei perioade, reprezintă un alt factor major. Preparatele tradiționale românești sunt adesea dominate de grăsimi animale, carne de porc, prăjeli, carbohidrați rafinați și zahăr în exces.

“Mesele grele determină secreția unor hormoni digestivi care cresc temporar frecvența cardiacă și necesarul de oxigen al inimii. În plus, grăsimile saturate consumate în cantități mari cresc nivelul trigliceridelor postprandiale, care pot afecta elasticitatea vaselor de sânge și pot favoriza apariția inflamației la nivel vascular. Acest tablou metabolic, împreună cu creșterea tensiunii arteriale, pune o presiune suplimentară asupra inimii”, mai adaugă dr. Diana Albu, medic specialist Cardiologie.

Consumul de alcool este o componentă frecvent ignorată a riscului cardiovascular de sărbători. Alcoolul, în cantități moderate, poate avea efecte neutre sau chiar benefice pentru unele persoane, însă în contextul excesului alimentar și al stresului, devine un factor destabilizator. Alcoolul crește tensiunea arterială, poate declanșa aritmii și poate afecta funcția cardiacă. Băuturile spirtoase cresc nivelul adrenalinei, determinând palpitații, iar spirala consumului exagerat, urmată de deshidratare, poate declanșa un episod de fibrilație atrială. Această aritmie poate crește riscul de formare a cheagurilor și, la persoanele vulnerabile, poate precipita un infarct.

Sedentarismul accentuat este un alt factor care contribuie la creșterea numărului de infarcte. Mulți oameni își reduc nivelul de activitate fizică în perioada sărbătorilor, stau mai mult în casă, petrec ore în șir la masă sau pe canapea, iar deplasările zilnice sunt mult diminuate. Inima funcționează mai greu atunci când organismul este lipsit de activitate fizică, iar schimbările bruște de efort, cum ar fi urcatul scărilor sau alergatul după un mijloc de transport, pot deveni solicitante în mod neașteptat.

Temperaturile scăzute ale iernii cresc și ele riscul de infarct. Organismul reacționează la frig prin constricția vaselor de sânge pentru a conserva căldura, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale.

Cardiologii avertizează că vârstnicii, fumătorii, persoanele hipertensive și pacienții cu colesterol crescut sunt deosebit de expuși.

“Pentru o persoană cu boală coronariană, acest mecanism poate reduce semnificativ fluxul de sânge către inimă. În plus, trecerea de la un mediu cald la unul foarte rece, cum se întâmplă frecvent în zilele de sărbătoare, determină variații rapide ale frecvenței cardiace”,  explică dr. Albu.

Somnul insuficient joacă și el un rol important. Sărbătorile aduc adesea nopți târzii, petreceri, pregătiri până în zori și un program dezorganizat. Privarea de somn afectează sistemul nervos autonom, crescând nivelul hormonilor de stres și amplificând inflamația la nivel vascular. Un organism epuizat gestionează mai greu variațiile de tensiune sau de ritm cardiac, iar acest lucru poate crește riscul de evenimente cardiace acute.

Pentru a preveni apariția unui infarct, medicii recomandă adoptarea unui comportament moderat și conștient pe tot parcursul sărbătorilor. Chiar dacă tentațiile culinare sunt mari, mesele ar trebui să fie echilibrate, cu pauze suficiente între ele. Reducerea cantității de grăsimi animale, evitarea prăjelilor și limitarea alcoolului pot reduce considerabil presiunea asupra inimii. Hidratarea adecvată, somnul regulat și menținerea unei rutine ușoare de mișcare, cum ar fi mersul pe jos timp de treizeci de minute pe zi, pot contracara efectele nocive ale sedentarismului.

Medicul cardiolog avertizează că ignorarea simptomelor poate fi periculoasă. Durerea în piept, presiunea toracică, dificultățile de respirație, transpirațiile reci, greața sau durerea care iradiază în brațul stâng sau în mandibulă sunt semnale clare de alarmă.

Foto: shutterstock