Ce e interzis să faci pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, pentru a ține norocul în casă

Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, ocupă un loc aparte în tradiția populară românească. Această zi este încărcată de numeroase credințe și obiceiuri, menite să protejeze casa și familia și să asigure belșugul și norocul pentru anul ce urmează. Potrivit superstițiilor, în Ajun nu este bine să se dea nimic din gospodărie și nici să se împrumute obiecte, deoarece se crede că astfel norocul și sporul casei sunt alungate. Tot ceea ce părăsește locuința în această zi poate lua cu sine bunăstarea familiei.

Superstiții în Ajunul Crăciunului. Ce e interzis să faci pe 24 decembrie

În mentalitatea tradițională, toate activitățile desfășurate de gospodine în Ajun au o funcție simbolică și magică. Pregătirile nu sunt făcute întâmplător, ci au rolul de a chema belșugul și prosperitatea. Un obicei esențial este pregătirea copturilor rituale, turte, colaci și covrigi, care vor fi dăruite colindătorilor sau oferite ca pomană pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice. Aceste daruri simbolizează generozitatea, continuitatea vieții și legătura dintre cei vii și cei morți.

De asemenea, există credința că în Ajunul Crăciunului nu este bine să se consume rachiu. Tradiția populară spune că această băutură ar fi fost creată de diavol, care își bate joc de cei ce o pun mai presus de mâncare, considerând-o mai importantă decât bucatele pregătite pentru sărbătoare.

Recomandări

Cadouri care aduc ghinion dacă le accepți de Crăciun

Pâinea fără coacere. Rețeta simplă pe care o poți face chiar în aparatul de sandwich

Ziua Ajunului, 24 decembrie, are reguli stricte

Ziua Ajunului este guvernată și de reguli morale stricte. Se spune că faptele bune sau rele săvârșite atunci se vor întoarce asupra omului, de aceea sunt interzise certurile, supărările, invidia și violența. Conform credinței populare, cine lovește pe cineva în Ajun va primi înapoi tot atâtea lovituri câte a dat. În mod special, apicultorii respectă cu strictețe obiceiul de a nu da nimic din casă, pentru ca albinele să fie sănătoase și să nu se risipească la vremea roitului.

“Darurile primite de copii – merele, covrigii, nucile ­ sunt ofrande simbolice, cu semnificaţie creştină şi precreştină, exprimând sincretismul datinilor româneşti de la Crăciun. Covrigii şi colăceii sunt simbolul grâului, expresie a rodniciei – dintr-un bob se naşte un spic – dar este concomitent şi “trupul Domnului” din Sfânta împărtăşanie. Prin forma lor rotundă, alături de colacul de Crăciun, ei amintesc de forma discului solar, celebrat prin jertfe alimentare în credinţele precreştine legate de cultul Soarelui, aflat în criză cosmică la solstiţiul de iarnă.

Nucile întruchipează, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele amintesc de răscumpărarea păcatului originar, dar şi de perfecţiunea frumuseţii care învinge timpul”, mărturisește Doina Işfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală.