Limerența, o obsesie romantică intensă, depășește infatuarea obișnuită și poate perturba viața de zi cu zi. Acest fenomen, deși nu este recunoscut clinic, provoacă un răspuns de stres în întregul corp.
Limerența, un fenomen intens și involuntar de obsesie romantică, depășește infatuarea obișnuită și poate perturba viața de zi cu zi. Deși nu este recunoscută ca diagnostic clinic, acest concept a fost introdus de psihologul Dorothy Tennov în anii 1970 și câștigă din nou atenție în era digitală.
Potrivit The Times of India, limerența implică gânduri intruzive și dependență emoțională.
Limerența reprezintă o stare intensă de obsesie romantică involuntară care merge dincolo de atracția tipică. Nu este doar o simplă dorință romantică, ci o obsesie greu de rezistat sau de evitat. Deși intensă și reală, limerența nu este recunoscută în DSM-5, principalul ghid de referință pentru sănătatea mintală.
Psihologul Orly Miller descrie limerența drept „o stare psihologică intensă de dorință obsesivă pentru o altă persoană”. Ea explică pentru The Guardian: „Se caracterizează prin gânduri intruzive, dependență emoțională și o dorință puternică de reciprocitate. Spre deosebire de atracția sau infatuarea obișnuită, limerența implică obsesie, volatilitate emoțională și perturbări în viața de zi cu zi.”
În lumea digitală de astăzi, condițiile care alimentează limerența sunt omniprezente. Rețelele sociale mențin oamenii la limita conexiunii, susținând fantezii și ambiguitate emoțională. Limerența poate semăna cu o compulsie, implicând verificarea constantă a telefonului, retrăirea amintirilor și visarea la întâlniri viitoare.
„Nu este doar în minte. Este un răspuns de stres al întregului corp. Sistemul nervos devine dereglat, oscilând între excitație și panică”, adaugă Miller. Perspective diferite Prof. Sam Shpall de la Universitatea din Sydney avertizează împotriva considerării limerenței doar ca patologie. El afirmă: „Tennov a respins ideea că limerența este în mod inerent nesănătoasă. Este o formă distinctă de dorință umană — transformatoare și uneori destabilizatoare, da, dar nu neapărat rea”.
Cercetătorii consideră că limerența este similară cu dragostea pasională, adesea intensă în primele etape ale unei relații. Dr. Emma Marshall de la Universitatea Deakin explică: „Dragostea pasională ar trebui să fie adaptativă și benefică pentru relații — ar trebui să faciliteze formarea unei atașamente sigure”.
Așadar, deși cultura pop adesea romantizează dorința intensă și urmărirea persistentă, aceste narațiuni pot normaliza tipare nesănătoase. Relațiile autentice necesită siguranță și respect reciproc, nu haos emoțional sau încălcări ale limitelor personale.
În timp ce limerența rămâne un subiect de dezbatere în cercurile academice și psihologice, impactul său asupra indivizilor și relațiilor este incontestabil. Înțelegerea acestui fenomen poate ajuta la gestionarea mai eficientă a emoțiilor intense și la construirea unor relații mai sănătoase și echilibrate.
Foto: arhivă