Sărbătoarea Sfântului Andrei, celebrată în fiecare an pe 30 noiembrie, este însoțită de obiceiuri populare adânc rădăcinate în credință și superstiție. Românii continuă să respecte cu sfințenie tradiții vechi, de la ritualuri de protecție, până la semne despre viitor.
În ajunul Sfântului Andrei se crede că “porțile lumii de dincolo” se deschid, iar spiritele pot pătrunde în lumea celor vii. Pentru a se feri de aceste forțe nevăzute, oamenii ung ușile, ferestrele și animalele cu usturoi — un vechi simbol de protecție.
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este încolțirea grâului: de Sfântul Andrei, gospodinele pun grâu într-un vas cu pământ sau apă, cu speranța că înălțimea și densitatea mărului până de Anul Nou le vor arăta cum va fi anul care vine. Acest ritual este considerat un semn al prosperității și al recoltei bogate pentru anul următor.
Pe 30 noiembrie nu este bine să faci treburi gospodărești majore sau munci agricole — superstiția spune că acestea pot aduce ghinion. De asemenea, nu se dă nimic din casă în această zi, mai ales sare și bani, pentru a nu „pleca norocul” din gospodărie.
Potrivit preotului Gabriel Cazacu, unele dintre tradițiile de Sfântul Andrei, precum încolțitul grâului sau semnele legate de vreme, nu au legătură directă cu credința ortodoxă, ci țin mai mult de superstiție. El explică că, deși aceste obiceiuri sunt frumoase și au sens în viața populară, ele nu trebuie confundate cu practicile religioase autentice.
În tradiția populară, Sfântul Andrei marchează începutul iernii — se spune că de această zi se pot face predicții despre cum va fi sezonul rece.
Ritualurile și obiceiurile de Sfântul Andrei au în esență un rol protector și de ghicire a viitorului, iar păstrarea lor reflectă legătura puternică dintre credință și tradiție populară.
FOTO: basilica.ro