Râsul excesiv poate ascunde probleme de sănătate. Dr. Sudhir Kumar, medic neurolog, avertizează că râsul necontrolat poate semnala afecțiuni neurologice, cardiace sau psihiatrice. Recunoașterea acestor tipare atipice este crucială pentru diagnosticarea și intervenția timpurie.
Râsul este adesea asociat cu fericirea și bucuria, dar poate ascunde și probleme de sănătate serioase. Dr. Sudhir Kumar, neurolog, avertizează că râsul neobișnuit sau incontrolabil poate semnala afecțiuni neurologice, cardiace sau psihiatrice. Recunoașterea acestor tipare atipice este crucială pentru diagnosticarea și intervenția timpurie, scrie The Times of India.
Râsul este în general inofensiv și benefic pentru sănătate. Totuși, anumite modele de râs pot indica probleme medicale. Dr. Kumar subliniază că râsul fără emoție, în situații nepotrivite sau însoțit de leșin ori slăbiciune musculară poate fi un semn de alarmă.
Convulsiile gelastice se caracterizează prin izbucniri bruște de râs involuntar, fără legătură cu emoțiile reale ale persoanei. Acestea pot apărea de mai multe ori pe zi și sunt adesea asociate cu o leziune cerebrală numită hamartom hipotalamic.
Recunoașterea acestui simptom este importantă, deoarece indică o anomalie neurologică ce necesită îngrijire specializată.
La unii adulți, în special cei cu probleme cardiace, râsul intens poate duce la leșin. Dr. Kumar explică că aceste episoade durează de obicei mai puțin de un minut. Mecanismul implică o scădere bruscă a tensiunii arteriale sau modificări temporare ale ritmului cardiac cauzate de efortul fizic al râsului.
Râsul patologic apare când este nepotrivit sau excesiv, fără legătură cu emoția reală. Poate fi prezent la persoanele cu accident vascular cerebral, tumori cerebrale sau scleroză multiplă. Spre deosebire de convulsiile gelastice, râsul patologic poate fi controlat într-o oarecare măsură.
Unii pacienți experimentează o nepotrivire între emoțiile lor și expresiile exterioare. Această afecțiune implică episoade bruște de râs sau plâns incontrolabil care nu corespund sentimentelor reale ale persoanei. Dr. Kumar notează că labilitatea emoțională apare adesea după un accident vascular cerebral, în demență sau în urma unei leziuni cerebrale traumatice.
În narcolepsie cu cataplexie, emoțiile puternice, inclusiv râsul, pot provoca pierderea bruscă a tonusului muscular. Indivizii rămân pe deplin conștienți, dar pot experimenta colaps sau relaxare a mușchilor feței și membrelor. Această afecțiune este adesea însoțită de somnolență excesivă în timpul zilei.
Râsul excesiv poate apărea și ca parte a unei afecțiuni psihiatrice. În timpul episoadelor maniacale asociate cu tulburarea bipolară, indivizii pot manifesta energie crescută, vorbire rapidă și râs frecvent. Dr. Kumar subliniază că acest comportament reflectă schimbări mai ample ale dispoziției și activității.
Unii copii pot prezenta episoade aparent spontane și frecvente de râs fără un declanșator evident. Aceasta este o caracteristică a sindromului Angelman, o afecțiune genetică rară care afectează dezvoltarea, coordonarea și vorbirea.
Leziunile sau tumorile din lobul frontal pot afecta judecata, comportamentul social și reglarea emoțională. Acest lucru poate duce la râs neașteptat sau nepotrivit, pe care familiile l-ar putea interpreta greșit ca o schimbare de personalitate.
Anumite substanțe și medicamente pot provoca episoade de râs incontrolabil. De exemplu, canabisul sau anumite medicamente pot altera conștiința și declanșa râsul care dispare odată ce efectele se estompează.
Dr. Kumar sfătuiește că ar trebui solicitată asistență medicală dacă râsul este incontrolabil, nepotrivit sau însoțit de leșin, confuzie sau modificări neurologice. Râsul după un accident vascular cerebral recent, o leziune la cap sau în contextul demenței justifică, de asemenea, o evaluare.
Înțelegerea momentului în care râsul poate semnala o problemă de sănătate este esențială.
Foto: Profimedia