Când devine cofeina periculoasă și câtă trebuie să bei, de fapt. Ce spun specialiștii despre dependență, toxicitate și efectele asupra organismului

Specialiștii avertizează că diferența dintre un stimulent util și un consum cu potențial nociv poate fi surprinzător de mică când vorbim de cofeină.
  • Publicat:
Când devine cofeina periculoasă și câtă trebuie să bei, de fapt. Ce spun specialiștii despre dependență, toxicitate și efectele asupra organismului
Când devine cofeina periculoasă și câtă trebuie să bei, de fapt. Ce spun specialiștii despre dependență, toxicitate și efectele asupra organismului

Pentru mulți, ceaiul, cafeaua sau băuturile energizante reprezintă combustibilul indispensabil al unei zile aglomerate. Totuși, specialiștii avertizează că diferența dintre un stimulent util și un consum cu potențial nociv poate fi surprinzător de mică. În pofida impresiei generale că „încă o ceașcă” nu face diferența, depășirea pragurilor recomandate poate afecta semnificativ atât sistemul cardiovascular, cât și funcțiile cognitive.

Pragul de siguranță: câtă cofeină este acceptabilă?

În Regatul Unit, recomandarea generală pentru adulții sănătoși este de aproximativ 400mg de cofeină pe zi, conform ghidurilor EFSA. Această cantitate corespunde, în linii mari, la patru–cinci cești de ceai sau cafea, însă estimarea este doar orientativă, deoarece concentrația diferă considerabil în funcție de modul de preparare.

Unele alimente contribuie la aportul total zilnic fără ca unii consumatori să realizeze: ciocolata, batoanele energizante sau anumite cereale pot introduce doze suplimentare care împing organismul peste limită. Pentru femeile însărcinate, recomandarea scade la 200mg pe zi. Pragul redus reflectă sensibilitatea crescută la cofeină în timpul sarcinii, precum și necesitatea limitării riscurilor pentru dezvoltarea fetală.

Citește și: Ai băut prea multă cafea sau energizant și te doare în piept? Cum scapi rapid de excesul de cofeină din sânge

Când devine cofeina periculoasă

Excesul poate conduce la fenomenul cunoscut drept toxicitate la cofeină, o combinație de simptome care pot afecta capacitatea decizională și funcționarea normală a organismului. Printre manifestările semnalate se numără:

  • accelerarea ritmului cardiac
  • creșterea anxietății
  • dificultăți de concentrare și decizii impulsive
  • reflux acid și arsuri gastrice
  • intensificarea nevoii de a urina

Băuturile energizante, în particular, ridică probleme suplimentare. Conținutul lor poate varia între 80mg și 160mg per doză, ceea ce înseamnă că două–trei porții pot depăși rapid limita rezonabilă pentru o singură zi.

@drtimmercer My caffeine tolerance is about 60mg, which is 2 decaff coffees, a small piece of milk chocolate and a can of diet cola. But the limit is “400mg” or so. Let me know your caffeine tolerance in the comments. Don’t forget; if you’re going to stop drinking caffeine, wean down to avoid withdrawal effects (most notably, headache) #coffee #tea #caffeine #palpitations #anxiety ♬ original sound – Dr Tim Mercer

Ciclul dependenței: cum se instalează și de ce e greu de întrerupt

Cofeina acționează prin blocarea adenosinei, substanță care se acumulează în creier și induce treptat somnolența. Când acest mecanism este perturbat, organismul rămâne artificial „alert”, chiar și atunci când ar trebui să încetinească ritmul.

Consumul repetat duce la un model comportamental cunoscut: inițial o singură cafea pare suficientă, apoi apare nevoia unei a doua înainte de a părăsi locuința, iar ulterior chiar și o doză suplimentară înainte de plecarea de la serviciu devine „necesară”. În final, cofeina consumată prea târziu interferează cu somnul, ceea ce întreține oboseala de a doua zi și perpetuează dependența.

Posibile soluții și alternative

Renunțarea completă la cofeină se poate dovedi dificilă, în special pentru persoanele a căror rutină este construită în jurul acesteia. Totuși, există variante care pot reduce treptat dependența fără a compromite ritualurile zilnice. Una dintre sugestiile frecvent menționate este utilizarea băuturilor decofeinizate, profitând de efectul placebo pe care îl pot avea în gestionarea obiceiurilor.

Foto: shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult