Când moare o persoană dragă, pe lângă durerea emoțională, familia se confruntă adesea și cu numeroase formalități legale. Una dintre cele mai frecvente întrebări este: „Pot obține certificatul de moștenitor fără să fac succesiunea?”. Deși pare o variantă mai simplă și mai rapidă, legislația din România nu permite acest lucru. Certificatul de moștenitor nu poate fi emis decât după încheierea procedurii succesorale, în fața notarului public.
Certificatul de moștenitor este actul legal care atestă drepturile succesorale ale unei persoane asupra bunurilor celui decedat. Cu ajutorul acestui document se pot realiza acțiuni juridice precum: înscrierea unui imobil în cartea funciară, închiderea conturilor bancare ale defunctului, transferul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile, ori partajul moștenirii între rude.
Fără acest certificat, moștenitorii nu pot demonstra legal că au dreptul asupra averii persoanei decedate, ceea ce înseamnă că nici nu pot dispune de ea.
Legea este foarte clară: succesiunea este procedura obligatorie care precede eliberarea certificatului de moștenitor. Notarul public nu poate emite acest document fără a analiza actele de proprietate, fără a identifica toți moștenitorii legali și fără a stabili cotele care li se cuvin.
Succesiunea este procesul prin care se stabilește exact cine moștenește, ce moștenește și în ce proporție, fie pe baza legii, fie în funcție de testamentul lăsat de defunct.
După finalizarea acestor pași, notarul eliberează certificatul de moștenitor, care reprezintă dovada oficială a dreptului de proprietate transmis prin moștenire.
Unii oameni confundă certificatul de moștenitor cu alte documente similare, însă niciunul nu poate înlocui succesiunea completă.
Certificatul de calitate de moștenitor: poate fi eliberat doar pentru a confirma că o persoană are dreptul legal de a moșteni, dar nu conferă dreptul de proprietate asupra bunurilor.
Certificatul suplimentar de moștenitor: se emite doar după o succesiune deja încheiată, atunci când se descoperă ulterior alte bunuri care nu au fost incluse în masa succesorală.
Prin urmare, niciuna dintre aceste variante nu înlocuiește procedura legală a succesiunii, ci doar o completează.
Moștenitorii trebuie să se prezinte cu certificatul de deces, actele de identitate, actele de proprietate ale defunctului și, dacă există, testamentul.
Notarul stabilește gradul de rudenie și ordinea succesorilor.
Sunt verificate bunurile și eventualele datorii lăsate de defunct.
Dacă există înțelegeri privind împărțirea bunurilor, acestea se consemnează în act.
Doar după parcurgerea acestor etape, notarul poate emite documentul.
Evitarea succesiunii poate genera probleme serioase: imposibilitatea de a vinde un imobil moștenit, de a obține despăgubiri, de a face tranzacții bancare sau de a transmite bunurile mai departe. În plus, după o perioadă de peste doi ani de la deces, costurile notariale pot crește, iar procedura devine mai complicată.
Certificatul de moștenitor fără succesiune nu poate fi obținut, indiferent de situație. Legea românească prevede clar că succesiunea este pasul esențial care consfințește dreptul de moștenire. Chiar dacă pare o formalitate costisitoare, este o etapă obligatorie care protejează atât drepturile moștenitorilor, cât și siguranța juridică a bunurilor.
Pentru a evita erori sau conflicte între rude, este recomandat să te adresezi unui notar public cât mai curând după decesul persoanei și să urmezi procedura completă, conform legii.
Sursă foto: envato