De-a lungul timpului, vinul a fost înconjurat de numeroase mituri și convingeri legate de sănătate. Mulți cred că un pahar de vin pe zi „face bine la inimă”, însă realitatea este mai complexă. Experții în nutriție și cardiologie atrag atenția că efectele vinului asupra inimii depind de cantitate, frecvență și de contextul general al stilului de viață.
Un pahar de vin poate provoca o scădere temporară a tensiunii arteriale, datorită efectului de relaxare a vaselor de sânge. În același timp, alcoolul poate accelera ritmul cardiac și activa sistemul nervos simpatic. Practic, inima bate mai repede și mai puternic, ceea ce pentru o persoană sănătoasă poate trece neobservat, dar pentru cineva cu hipertensiune sau probleme cardiace poate fi riscant.
Vinul are și un efect psihologic de relaxare, care poate contribui la reducerea stresului — un factor cunoscut pentru bolile cardiovasculare. Totuși, acest efect calmant nu trebuie confundat cu un beneficiu medical garantat.
Nivelul de trigliceride
Consumul regulat de vin poate ridica trigliceridele din sânge. Un nivel ridicat al acestora duce la depunerea grăsimilor pe pereții arterelor și crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral.
Slăbirea mușchiului inimii
Alcoolul are un efect toxic asupra celulelor cardiace atunci când este consumat constant. În timp, poate duce la cardiomiopatie — o afecțiune în care inima își pierde din forța de pompare.
Aritmii
Fibrilația atrială și alte tulburări de ritm cardiac apar frecvent la consumatorii de alcool, chiar și atunci când cantitatea nu este foarte mare.
Creșterea tensiunii arteriale
Chiar și dozele moderate stimulează organismul și pot ridica tensiunea arterială. Persoanele care iau medicamente antihipertensive trebuie să fie deosebit de atente.
Inflamație și stres oxidativ
Deși vinul roșu conține antioxidanți, alcoolul și zaharurile favorizează inflamația. Inflamația cronică este un factor major în apariția aterosclerozei.
Vinul roșu conține polifenoli, inclusiv resveratrol, substanțe antioxidante asociate cu protecția vaselor de sânge. Acestea pot ajuta la reducerea colesterolului LDL și la protejarea endoteliului vascular. Însă efectele pozitive sunt limitate și nu compensează riscurile consumului excesiv.
Medicii subliniază că beneficiile observate apar mai ales în contextul unei diete sănătoase, al activității fizice regulate și al unui stil de viață echilibrat. Cu alte cuvinte, un pahar de vin nu poate înlocui alimentația bazată pe legume, fructe și cereale integrale sau renunțarea la fumat.
Pentru femei, limita superioară recomandată este de un pahar pe zi (aproximativ 150 ml). Pentru bărbați, cel mult două pahare pe zi, dar nu în fiecare zi a săptămânii. Chiar și aceste valori pot fi prea mari pentru persoanele cu hipertensiune, probleme cardiace sau predispoziții genetice.
Important de menționat: dacă nu bei vin în mod obișnuit, nu este recomandat să începi pentru „sănătatea inimii”. Beneficiile pot fi obținute din alte surse, fără efectele negative ale alcoolului.
Vinul are o imagine de „aliat al inimii”, dar efectele reale sunt mai nuanțate. Pe termen scurt, poate relaxa și induce o stare de bine. Pe termen lung, consumul regulat poate ridica tensiunea, crește trigliceridele, favoriza aritmiile și slăbi mușchiul inimii. De aceea, cheia este moderația, iar cel mai important factor rămâne un stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, mișcare, somn bun și evitarea stresului.
Sursă foto: Shutterstock