PET-CT: când se recomandă în cancer

PET-CT este o combinaţie între tomografia cu emisie de pozitroni şi tomografia computerizată. PET-CT se recomandă în evaluarea activităţii tumorilor maligne.
  • Publicat:
PET-CT: când se recomandă în cancer

Medicina actuală este în măsură să ofere răspunsuri precise despre starea de sănătate a organismului prin tehnologii de ultimă oră care pot face diferenţa între sănătate şi boală. O astfel de tehnologie este rezonanţa magnetică, RMN-ul total, scanarea întregului corp fiind un prim pas care poate orienta medici către investigaţii suplimentare.

RMN total: ce poate evidenţia

“Se pot vedea leziuni chiar şi de 0,5 mm, însă nu putem pune un diagnostic doar după o evaluare de tip RMN. Ne indică de exemplu prezenţa unui nodul, însă este nevoie de investigaţii suplimentare pentru un diagnostic de certitudine. RMN este o investigaţie care scanează organismul, însă e nevoie de teste ulterioare pentru a pune un diagnostic precis. Dacă observăm o afectare a tiroidei, mergem mai departe cu alte teste. Dacă vedem ceva suspect la esofag, trecem la endoscopie. Un polip colonic observat prin RMN impune colonoscopie. Practic, RMN-ul ne ghidează către zonele care trebuie investigate suplimentar”, descrie beneficiile unui RMN total medicul Gonca Gul Atalay, care evaluează anual mii de pacienţi în cadrul programelor de check-up.

Aşadar, RMN-ul total poate fi un punct de plecare în observarea unor leziuni cu potenţial malign din corp. Pentru a confirma diagnosticul de cancer, medicii efectuează biopsia, adică recoltează ţesut pentru a evalua natura tumorilor. Apoi, terapiile pentru cancer sunt adaptate în funcţie de tipul de tumoră şi de stadiul bolii. În plus, un element important pentru a stabili cel mai bun protocol de tratament este activitatea metabolică a tumorilor. Aceasta se poate vizualiza cu ajutorul unei alte investigaţii, denumită PET-CT.

Ce este PET-CT?

“PET-CT desemnează o procedură care se bazează pe combinaţia dintre tomografia cu emisie de pozitroni şi tomografia computerizată. Pentru a evalua o tumoră prin PET-CT, folosim anumite substanţe marcate radioactiv care se injectează în corp. Folosim în special o moleculă de glucoză marcată cu fluor, F18-FDG, fluorodeoxyglucoză, care este o substanţă destinată investigaţiei oncologice. Această substanţă este foarte importantă pentru noi specialiştii în medicină nucleară, pentru că ne oferă informaţii despre metabolismul glucozei în ţesuturi. S-a constatat că ţesuturile tumorale, mai ales cele maligne, sunt mai active metabolic şi folosesc mai multă glucoză. Astfel, injectăm substanţa FDG, aşteptăm o oră şi apoi scanăm corpul pacientului şi observăm zonele cu metabolism crescut al glucozei, care înseamnă prezenţa celulelor maligne”, descrie evaluarea PET-CT Prof. Dr. Erkan Vardareli.

Pentru pacienţi, investigaţia nu presupune decât o perioadă de repaus alimentar cu 4 ore înainte de procedură. Apoi, medicii injectează glucoza sau alte substanţe marcate radioactiv şi trec la scanarea corpului. Aceasta durează 20 de minute şi poate oferi informaţii despre activitatea tumorilor sau despre modul cum acestea răspund la tratamente.

PET-CT: când se recomandă

“După încheierea terapiilor oncologice precum chimioterapia, radioterapia sau terapiile personalizate, folosim PET-CT pentru a evalua rezultatul acestora asupra tumorii. Dacă după terapie, o tumoră este mai mică, dar încă activă, medicii pot decide aplicarea în continuare a terapiei sau iniţierea altui tip de tratament. Se ştie că medicamentele nu au aceleaşi rezultate la toţi pacienţii, la toate tipurile de leziuni maligne. Astfel, medicii pot decide schimbarea tratamentului dacă văd că acesta nu dă rezultate. La pacienţii oncologici, contează două lucruri: diagnosticul cât mai precoce şi evaluarea cât mai rapidă a eficacităţii tratamentului”, accentuează beneficiile PET-CT Prof. Dr. Erkan Vardareli.

Scanarea PET-CT este recomandată pentru diagnosticarea şi evaluarea majorităţii tipurilor de afecţiuni maligne, însă specialiştii de top o aplică mai ales pentru tumorile la nivelul capului şi gâtului, în limfom, melanom, în cancerele de plămâni, colorectal, esofagian, de stomac, de tiroidă, de pancreas şi pentru cancere localizate în sfera ginecologică. De asemenea, investigaţia poate fi combinată cu aplicarea concomitentă a tratamentelor pentru tumorile de prostată sau cele neuroendocrine. Nu trebuie uitat nici rolul PET-CT în evaluarea eficacităţii terapiilor oncologice de ultimă generaţie.

“Cu ajutorul PET-CT, putem evalua rezultatul imunoterapiilor, dar şi al terapiilor targetate. Putem evalua metabolismul glucozei, aşa numitul SUV, valoarea standardizată a captării, înainte şi după terapie. Dacă aceasta se reduce pe parcursul terapiei, e un indicator că tratamentul funcţionează. SUV este unul dintre criteriile importante pentru evaluarea succesului tratamentului în oncologie la ora actuală”, declară expertul.

Deseori, persoanele care vor să-şi monitorizeze atent starea de sănătate întreabă specialiştii dacă evaluarea PET-CT poate fi făcută în cadrul programelor de screening. Prof. Dr. Erkan Vardareli oferă răspunsul.

“Există familii cu istoric oncologic, persoane care au rude de gradul 1 diagnosticate cu diverse tipuri de cancer. Dacă există, de exemplu, un istoric legat de carcinom mamar în familie, se poate face PET-CT ca metodă de screening. PET-CT este o metodă sofisticată, iar eu, ca specialist, mă concentrez asupra unei zone de ţesut. Pot apărea rezultate fals pozitive sau fals negative din cauza prezenţei unor infecţii, a unui metabolism crescut al glucozei care nu e de origine malignă. De aceea, e nevoie de un expert pentru a analiza situaţia”.

PET-CT: contraindicaţii

PET-CT are o acurateţe de minimum 95 la sută, mergând chiar până la 98 la sută în cazul unor cancere pulmonare. Investigaţia poate fi făcută şi de pacienţii cu diabet, dacă valoarea glicemiei nu este mai mare de 180. PET-CT este contraindicat în cazul femeilor însărcinate şi al celor care alăptează.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”
Recomandări: