Secretiile mamelonare: cauze, analize, tratament

Descriere generala

Secretiile mamelonare reprezinta scurgeri de lichide la nivelul mamelonului, prin orificiile ductale de la nivelul mamelonului, care apar in afara perioadei de sarcina si alaptare.

Secretiile mamelonare reprezinta doar un simptom, si nu o afectiune propriu-zisa; de aceea, intotdeauna trebuie cautata cauza aparitiei lor.

Cauzele secretiilor mamelonare

Cauzele ce pot determina aparitia secretiilor mamelonare sunt:
– tulburari hormonale – hiperprolactinemia (o cantitate prea mare in organism de prolactina, hormon care stimuleaza lactatia); in acest caz secretia are aspect de lapte si este denumita galactoree,
– ectazia ductala, adica dilatarea ductelor mamare (acestea reprezinta canalele din interiorul sanului, prin care se secreta lapte in perioada alaptarii),
– papilomul intraductal (un nodul care creste in interiorul unui duct),
– mastoza fibrochistica (o afectiune in care sanul prezinta modificari de structura, cu chisturi),
– abcesul mamar (infectie a sanului),
– traumatismele,
– cancerul de san.

Simptomele secretiilor mamelonare

Secretiile mamelonare pot sa apara la un singur san sau la ambii; spontan, fara vreo interventie, sau doar la compresie. Pot sa fie la nivelul unui singur orificiu sau din mai multe. Aspectul lor poate fi variabil: apos, laptos, galben, verzui, purulent, maroniu, cu sange.

O secretie cu aspect laptos, verzui sau purulent, care este prezenta la ambii sani si care apare doar la compresie are de obicei o etiologie benigna. In schimb, o secretie mamelonara apoasa sau maronie ori cu sange, dintr-un singur por si spontana, necesita investigatii amanuntite, deoarece poate indica afectiuni mai grave.
Este important de stabilit daca exista si un nodul mamar (prin examen clinic sau examene imagistice – ecografie mamara, mamografie, imagistica prin rezonanta magnetica).

La barbati secretia mamelonara este de obicei asociata cu marirea sanului si sensibilitatea lui (ginecomastie).

Daca secretia mamelonara este insotita de dereglari ale ciclului menstrual (menstre la intervale mai mari de 30 de zile), scaderea libidoului, dureri de cap, greata, varsaturi, tulburari de vedere, este posibil ca simptomatologia sa fie determinata de prezenta unui nodul la nivelul glandei hipofize (adenom hipofizar).

Este important de evaluat medicatia administrata la momentul aparitiei secretiei mamelonare (inclusiv suplimente alimentare din plante) sau daca exista un consum de droguri (marihuana, heroina), deoarece galactoreea poate avea de multe ori cauza medicamentoasa.

Investigatii radioimagistice si de laborator

Pentru secretiile mamelonare care nu sunt laptoase si bilaterale se efectueaza examen citologic. Acesta consta in colectarea secretiei pe lame dupa dezinfectarea mamelonului. Dupa ce sunt fixate lamele, acestea vor fi citite de catre medicul anatomopatolog. Aceasta investigatie poate sa indice daca sunt prezente celule canceroase.De multe ori pe lame nu sunt suficiente celule pentru un diagnostic (aproape o treime din lame) si, de multe ori, cancerul poate fi prezent chiar daca la examenul citologic nu s-au evidentiat celule canceroase (rezultate fals negative -10-40%)

Ecografia mamara este o investigatie putin invaziva, usor de efectuat. In cazul prezentei unei secretii mamelonare, poate sa evidentieze dilatatii ale ductelor sau prezenta unui nodul.

Mamografia bilaterala poate confirma prezenta unui nodul depistat la palpare sau la ecografie si sa aduca informatii suplimentare legate de natura acestuia. In plus, poate depista microcalcificari (care nu sunt vizibile la ecografie), ce sugereaza un cancer intraductal.
Alta investigatie care poate fi utila este galactografia, ce consta in injectarea unei substante de contrast la nivelul unui canal dilatat pentru a vizualiza continutul acestuia. Se efectueaza doar in cazul secretie care este prezenta la nivelul unui singur por si este contraindicata in cazul secretiei purulente. Poate sa evidentieze prezenta unui nodul in interiorul canalului (de obicei papilom intraductal care este benign dar poate sa reprezinte si un cancer) sau a mai multor noduli (papilomatoza intraductala).

Daca secretia este laptoasa, bilaterala, prin mai multi pori, acest lucru sugereaza un exces de prolactina, ce se poate depista prin analize de sange. In cazul in care prolactina este mare, pot fi necesare investigatii suplimentare:
– dozarea hormonilor tiroidieni (hipotiroidismul poate duce la aparitia de secretii mamelonare),
– imagistica prin rezonanta magnetica a hipofizei cu substanta de contrast, camp vizual,
– fund de ochi.

Avand in vedere ca prolactina creste in timpul sarcinii, uneori este necesara efectuarea unui test de sarcina pentru excluderea acestei cauze de hiperprolactinemie.
La barbati sunt necesare dozari hormonale pentru hormonii hipofizari, tiroidieni si testosteron si estrogen.

Diagnosticul de secretie mamelonara

Cel mai frecvent, scurgerile mamelonare au o cauza benigna.
Compresia importanta si repetata a sanului (de exemplu verificare frecventa a prezentei secretiei, stimulare in timpul actului sexual, etc) poate duce la aparitia/persistenta unei secretii mamelonare.

Scurgerile mamelonare cu aspect laptos, verzui, care apar din mai multe orificii ductale si sunt bilaterale pot fi determinate de:
– tratament hormonal estro-progestativ (anticonceptionale),
– tratamente cu medicamente care cresc prolactina (medicamente pentru afectiuni psihiatrice- anxietate, depresie – antipsihotice, neuroleptice, benzodiazepine, medicamente pentru afectiuni gastroenterologice – cimetidina, ranitidina, metoclopramid; medicamente pentru hipertensiune),
– afectiuni la nivelul glandei hipofize, o glanda situata la baza craniului (noduli care secreta prolactina sau alti hormoni – hormon de crestere, ACTH),
– hipotiroidism (prea putin hormon tiroidian in organism).

In multe cazuri nu se poate depista nicio cauza si diagnosticul este de galactoree idiopatica. Este posibil ca in aceste cazuri sa existe o sensibilitate mai mare a sanului la prolactina, astfel incat chiar la valori normale ale prolactinei sanul sa prezinte secretie.

Pentru secretiile mamelonare apoase, maronii, cu sange, dintr-un singur orificiu se recomanda interventie chirurgicala pentru stabilirea diagnosticului precum si ca tratament. Principalele cauze ale unor astfel de secretii sunt:
– papilomul intraductal unic sau multiplu,
– ectazia canaliculara (dilatarea ductelor mamare),
cancerul de san.

Conduita terapeutica (tratament)

In cazul galactoreei de cauza medicamentoasa, daca este posibil se va intrerupe medicatia incriminata, se va reduce doza sau se va schimba medicamentul (in functie de sfatul medicului). Aceste masuri ar trebui sa duca la disparitia secretiei.

Daca hipotiroidismul a dus la aparitia galactoreei, se va institui tratament cu hormon tiroidian.
Daca este vorba de un prolactinom (nodul hipofizar care secreta prolacina in exces) se recomanda in primul rand tratament medicamentos (agonisti de dopamina- bromocriptina, cabergolina) si in anumite cazuri interventie chirurgicala sau iradiere a glandei hipofize.

Pentru secretiile insotite de nodul mamar sau cu celule atipice la examenul citologic sau cu aspect apos, maroniu, cu sange  sau aparute la femei postmenopauza se recomanda explorare chirurgicala pentru stabilirea diagnosticului si tratament.

Daca in urma investigatiilor nu se poate stabili o cauza se va urmari evolutia pacientei si daca secretia este abundenta si deranjanta se poate trata cu medicatie pentru scaderea prolactinei (agonisti dopaminergici).

Secretia mamelonara – Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Adesea galactoreea idiopatica (adica in cazul careia nu a fost depistata o cauza) poate sa dispara spontan, mai ales daca se evita stimularea sanului.

In cazul unui nodul hipofizar care secreta prolactina, pot aparea dereglari de ciclu cu infertilitate si scaderea densitatii minerale osoase.

Daca nodulul este mare, el poate duce la aparitia de simptome neurologice (durere de cap, greata, varsaturi, tulburari de vedere).

Daca secretia mamelonara este simptomul unui cancer de san, acesta trebuie tratat cat mai rapid (interventie chirurgicala, chimioterpie, radioterapie) pentru a evita extinderea lui.

Pentru a reduce secretia mamelonara este recomandata evitarea stimularii sanului in timpul activitatii sexuale, precum si autoexaminarea sanului mai des de o data pe luna. De asemenea se va purta imbracaminte lejera pentru reducerea stimularii mamelonului prin frictiune.

Recomandari Medicale, Medicatie

In cazul aparitiei unei secretii mamelonare, este bine sa efectuati un control la medicul endocrinolog sau ginecolog, pentru a se stabili cauza.

In functie de cauza secretiei, poate fi necesar si un consult oncologic.

Medicatia utilizata in caz de galactoree este reprezentata de agonistii de dopamina (medicamente care scad cantitatea de prolactina din organism) – cele mai utilizate medicamente din aceasta clasa fiind bromocriptina si cabergolina.

Cand trebuie mers de urgenta la medic

Secretiile mamelonare trebuie semnalate medicului, iar vizita la un cabinet medical ar trebui facuta mai ales daca secretiile apar doar la un san, daca nu sunt tranzitorii, daca sunt cu sange sau au un miros urat, in lipsa alaptarii, daca apar la barbati si daca insotesc alte simptome precum prezenta unui nodul sau a unei inflamatii. De urgenta ar trebui sa ajunga la medic femeile cu varsta peste 50 de ani care au secretii mamare.

Surse: www.nhs.uk, www.mayoclinic.org

Articol revizuit in 2022.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Dr. Parlog-Cristian Ana-Loredana
Parlog-Cristian Ana-Loredana este medic primar cu specializare in endocrinologie si ecografie 3D. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti, iar in prezent lucreaza in reteaua clinicilor Medlife. Pentru consultatii verificati programul aici: https://www.medlife.ro/medic-parlog-cristian-ana-loredana-ecografie-3d-endocrinologie
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?