Cei 1.000.000 de pensionari din România care pot rămâne fără pensii în perioada următoare

România se apropie rapid de un punct critic în ceea ce privește sustenabilitatea sistemului public de pensii. Avertismentele vin din partea specialiștilor în economie, dar și din analiza cifrelor oficiale: începând cu 2030, aproximativ 1,6 milioane de români născuți în perioada de vârf demografic (1967–1969), cunoscuți drept „decreței”, vor intra în rândul pensionarilor. Iar statul român nu este pregătit să le plătească tuturor pensii.

De ce 1 milion de pensionari ar putea rămâne fără venituri

Conform estimărilor economice, sistemul actual nu va putea susține creșterea abruptă a numărului de beneficiari. În prezent, sunt aproximativ 5 milioane de pensionari. Dacă prognozele se confirmă, acest număr va urca la peste 6,6 milioane în doar câțiva ani. Fără o creștere corespunzătoare a veniturilor la bugetul de stat, până la un milion de persoane riscă să nu mai primească pensie în mod regulat sau să aibă pensii sub pragul de subzistență.

Recomandări

Vârsta exactă la care corpul tău începe să se „deterioreze”! Poate fi mai devreme decât crezi

Pământul ar putea fi lovit de o furtună solară. Ce efecte poate avea asupra sănătății, conform…

Bugetul public de pensii, deja împovărat

În acest moment, statul alocă 13,7 miliarde de lei lunar pentru plata pensiilor. După recalcularea pensiilor care a avut loc în 2024, cheltuielile au crescut cu peste 2,5 miliarde de lei lunar. Adăugarea unui nou val de pensionari va însemna un efort bugetar suplimentar, pentru care, spun experții, nu există o acoperire financiară clară.

Creșterile din ultimii ani la pensii și salarii în sectorul public nu au fost susținute de reforme structurale sau de creșterea veniturilor fiscale, ci au fost dictate de considerente politice. Deficitul bugetar s-a accentuat, iar presiunea pe sistemul de pensii este din ce în ce mai mare.

Munca până la 70 de ani – singura soluție pe termen scurt?

Pentru a evita colapsul sistemului, statul încurajează prelungirea vieții active. Noua lege a pensiilor, intrată în vigoare în 2024, permite angajaților să muncească până la 70 de ani, dacă își doresc. Această măsură nu este obligatorie, dar devine o opțiune din ce în ce mai necesară pentru cei care vor o pensie decentă sau care nu îndeplinesc criteriile minime pentru pensionare.

Păstrarea românilor în câmpul muncii cât mai mult timp este văzută ca o soluție temporară pentru reducerea presiunii asupra bugetului de stat. Însă, fără investiții în ocuparea forței de muncă și fără stimulente reale pentru angajatori, impactul va fi limitat.

România se află într-un moment de cotitură. Dacă nu sunt luate măsuri structurale urgente – digitalizarea sistemului fiscal, combaterea muncii la negru, atragerea de investiții și reforme în administrația publică – pensiile viitoare vor deveni un lux pentru mulți. Cei mai vulnerabili vor fi tocmai cei care au contribuit zeci de ani la sistem, dar care se vor trezi fără un venit stabil la vârsta la care au cea mai mare nevoie de el.