Papa Francisc a murit! Suveranul Pontif a fost diagnosticat cu o boală gravă, una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global. În fiecare an, aproape 2,5 milioane de oameni din lumea întreagă își pierd viața din cauza acestei maladii. Papa Francisc s-a stins din viață luni, 21 aprilie, în a doua zi de Paște.
E doliu la Vatican! Papa Francisc a murit, în a doua zi de Paște. Pe 19 februarie 2025, Vaticanul anunța că Papa Francisc a fost diagnosticat cu pneumonie dublă. O tomografie computerizată toracică „a arătat debutul pneumoniei bilaterale, care necesită terapie farmacologică suplimentară”.
„Pneumonia, alături de cancerul pulmonar, BPOC-ul și TBC-ul reprezintă patologiile pulmonare incluse în top 10 boli mortale la nivel mondial. Din păcate, în ciuda progreselor medicale, aceste afecțiuni continuă să facă milioane de victime și să aducă suferința.
Factorii de mediu, campaniile limitate de vaccinare, abuzul și utilizarea incorectă de antibiotice, care determină rezistență la tratamentele obișnuite, bolile cronice și comorbiditățile, pandemiile, cum a fost cea de Covid-19, și chiar infecțiile virale sezoniere pot crește riscul de infecții pulmonare, pot duce la dezvoltarea de pneumoni”, susține prof. dr. Cristian Oancea, manager Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș Timișoara”, într-un mesaj pe social media.
Printre simptomele pneumoniei se numără: tuse persistentă, adesea cu expectorație de mucus galben-verzui sau chiar sângeros, dureri toracice, care se accentuează în timpul respirației sau tusei, febră ridicată, care poate fi însoțita de frisoane și transpirație excesivă, dificultăți de respirație și senzație de lipsă de aer, oboseală severă și slăbiciune. În cazurile grave, lipsa de oxigen poate duce la cianoză.
„Deși vorbim de o boală care este atât prevenibilă, cât și tratabilă, numărul victimelor acestei afecțiuni continuă să fie ridicat. De ce? Pentru că foarte mulți bolnavi se prezintă cu întârziere la medic, iar această întârziere a consultului reduce șansele de succes ale tratamentului, simptomele se agravează rapid, și apar complicațiile.
Apoi, tratamentul, care de multe ori constă în administrarea de antibiotice și antivirale, nu este urmat complet, este întrerupt prematur, dacă simptomele se ameliorează înainte de finalizarea curei, ceea ce duce la o rezistență bacteriană și, implicit, la limitarea posibilităților de intervenție medicamentoasă. În plus, nu puțini sunt pacienții care au nevoie de suport respirator, de ventilație mecanică, iar în acest caz, în multe unități medicale, posibilitățile sunt limitate”, a mai explicat dr. Cristian Oancea.
Sursa foto: Profimedia