Valul 4 al pandemiei este mai aproape decât se estima. Numărul real al infectărilor în România, mult mai mare față de raportările oficiale

15.07.2021
Valul 4 al pandemiei este mai aproape decât se estima. Numărul real al infectărilor în România, mult mai mare față de raportările oficiale
Sursa foto: Shutterstock

Valul 4 al pandemiei de coronavirus este tot mai aproape de România. Specialiștii spun că varianta Delta – care se dovedește a fi mult mai contagioasă decât variantele anterioare – va fi cea predominantă la noi în țară. Rata scăzută de vaccinare anti-COVID din România va avea un impact major asupra populației când valul 4 al pandemiei va lovi. Nu se pune problema dacă va veni valul 4 al pandemiei, ci mai degrabă când. Iar datele unui studiu recent Medlife arată că suntem tot mai aproape de acest moment.

Vaccinarea populației rămâne singura soluție pentru diminuarea impactului acestui nou val al pandemiei. Concluziile studiului indică o rată a imunizării colective, dobândită post-infecție sau post-vaccinare, de 64% în orașele mari ale României și de 59% în orașele mici, ponderea cea mai mare fiind dată de cei care s-au vaccinat, în orașele mari, respectiv de cei care au trecut prin boală, în orașele mici.

Specialiștii avertizează că, deși ponderea persoanelor care au trecut prin boală este mai mare decât cea estimată oficial, România nu este pregătită pentru valul 4 al pandemiei.

Care ar putea fi impactul valului 4 într-o țară în care procentul celor trecuți prin infecția COVID-19 este mare, iar rata de vaccinare anti-COVID este la jumătate față de media europeană? Iată datele celui mai nou studiu care evaluează gradul de imunizare colectivă, dobândită natural sau în urma vaccinării, în România, în mediul urban.

60% din populația urbană este imunizată 

Concluziile studiului au la bază un cadru de eșantionare de peste 11.200 de subiecți, din care a fost selectat un eșantion reprezentativ de 943 de persoane din arii geografice cu particularități diferite în ceea ce privește rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 și rata de vaccinare.

Astfel, din eșantionul extras, 610 persoane sunt rezidente în București, Constanța, Cluj și Timișoara (zona 1), localități reprezentative pentru categoria orașelor mari, care se impun printr-o rată de vaccinare ridicată și 333 de persoane sunt rezidente în Giurgiu, Suceava și Piatra Neamț (zona 2), orașe reprezentative pentru mediul urban mic, unde rata de vaccinare este scăzută.

Rezultatele au arătat un grad de imunizare colectivă la nivel urban, în România, de 60%, pondere care poate explica scăderea dramatică de cazuri noi din ultimele luni.

Analiza în comparație a celor două zone vizate indică faptul că imunizarea colectivă, dobândită fie în urma expunerii la infecția COVID-19, fie în urma vaccinării este 64% în mediul urban mare din România, respectiv de 59% în mediul urban mic. Deși cifrele par apropiate, există o diferență mare în ceea ce privește rata de vaccinare și numărul real al infectărilor între cele două zone.

Numărul real al infectărilor în mediul urban, mult mai mare față de raportările oficiale

Specialiștii au anunțat încă de săptămâna trecută faptul că numărul real al infectărilor în mediul urban este mult mai mare față de raportările oficiale.

Astfel, jumătate din populația mediului urban mic și o treime din populația mediului urban mare a trecut prin boală, de 9 ori mai mult, respectiv de 3 ori mai mult față de statisticile oficiale. Analiza confirmă că majoritatea a trecut prin boală fără să fi știut.

Conform rezultatele testelor serologice, în orașele mari, aproape jumătate dintre cei cu antecedente COVID-19 nu au știut de infecție fie pentru că
forma bolii a fost asimptomatică, fie pentru că au asociat simptomele cu alte afecțiuni/infecții.

În rândul celor sub 40 de ani, 6 din 10 persoane cu antecedente COVID-19 nu au știut că au trecut prin boală, în timp ce în rândul celor peste 50 de ani, aproape 4 din 10 persoane cu antecedente COVID-19 nu au știut că au fost expuse infecției.

În orașele mici, 7 din 10 persoane cu antecedente COVID-19 nu au știut de infecție, fie pentru că nu au avut simptome, fie pentru că le-au ignorat
sau le-au asociat cu alte afecțiuni/infecții.

Infrastructura medicală din orașele mici, mai puțin dezvoltată comparativ cu cea de care se bucură orașele mari, foarte probabil că a avut un impact asupra numărului de testări COVID-19 și, de aici, această diferență.

Un alt aspect care merită evidențiat este nivelul de trai și de educație. Grijile zilnice depășesc preocuparea pentru tot ce înseamnă propria sănătate (inclusiv prevenție, profilaxie etc.), făcând mai puțin loc încrederii în autorități/medici, dar și sentimentului de responsabilitate socială. Așa se explică și ponderea mai mare a celor care s-au autodiagnosticat: 31% în orașele mici vs 18% în orașele mari.

Dintre persoanele cu antecedente COVID-19, fie că au știut, fie că nu, rezidente în orașele mari, doar 3 din 10 au apelat la testul PCR în vederea confirmării diagnosticului, cei mai mulți fiind din categoria de vârsta 50+ (40%). În urbanul mic, 1 din 10 persoane cu istoric COVID a avut confirmarea diagnosticului în urma testării PCR.

Anticorpii dobândiți prin boală se pierd rapid

Totodată, studiul evidențiază faptul că nivelul de anticorpi neutralizanți* rezultați din imunizarea naturală nu este la fel de mare precum în cazul celor care au trecut prin boală și s-au și vaccinat.

Din rândul persoanelor cu antecedente COVID, dar care nu s-au vaccinat, doar 6% din locuitorii orașelor mari și, respectiv, 2% din locuitorii orașelor mici prezintă un titru de anticorpi neutralizanți (>=3950 AU/ mL). În schimb, cei care au trecut prin boală și s-au și vaccinat au dezvoltat acel titru de anticorpi neutralizanți în proporție de peste 80%.

Conform studiilor efectuate folosind tehnologia Abbott, în cazul unui titru de anticorpi neutralizanți >=3950 AU/ mL, probabilitatea infectării sau reinfectării cu virusul SARS-CoV-2 scade considerabil, acesta fiind un argument important în lupta cu un nou val pandemic.

Este doar o chestiune de timp până când România va trece prin valul 4 al pandemiei, de această dată provocat de tulpina Delta, care se dovedește a fi mult mai contagioasă. Riscurile sunt foarte mari din cauza numărului foarte mic de persoane vaccinate, comparativ cu alte țări în care valul a demarat în forță. Întrebarea nu este dacă vom avea un nou val, ci doar când. Așa cum am estimat încă din aprilie, când ne aflam în fruntea vaccinărilor la nivel european, avem sub 30% din locuitori vaccinați, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate față de media din Europa, în condițiile în care majoritatea țărilor europene sunt aproape de ținta de a vaccina 70% din populație. Iar dacă ne uităm în top, vedem că Islanda, Belgia, Olanda au peste 80% din locuitori imunizați prin vaccin, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife Group.

Valul 4 al pandemiei: România nu este pregătită, dar impactul dramatic poate fi redus prin vaccinare

Există totuși o rază de speranță în România în privința minimizării numărului de cazuri medii și grave, având în vedere că trecerea prin boală și vaccinarea oferă mai multă protecție decât doar infecția cu virusul SARS-CoV-2. Conform studiului, 84% din populația orașelor mari și 79% din cea a orașelor mici, persoane care au trecut prin boală și s-au și vaccinat, au dobândit un titru de anticorpi neutralizanți.

Pare o urmă de speranță, dar pentru ca aceasta devină realitate trebuie ca și toate persoanele care au trecut prin boală să se și vaccineze. Ultimele studii științifice au arătat că există o diferență între imunizarea dobândită în urma trecerii prin boală și cea datorată vaccinării. Aparent, imunizarea dezvoltată în urma vaccinării este mai puțin afectată de apariția noilor tulpini. Această constatare este importantă mai ales în contextul următorului val al epidemiei cauzat de tulpina Delta.

Dată fiind situația privind nivelul de imunizare din țara noastră, reprezentată de o rata mică de vaccinare, respectiv o rată mare de îmbolnăviri, avem un risc mare în a ne confrunta din nou cu o incidență ridicată de infectări pe zi. Tocmai de aceea, pentru a depăși noul val, este foarte important ca toată populația să se vaccineze, indiferent dacă a trecut sau nu prin boală. De altfel, studiul nostru a arătat că persoanele care au trecut prin boală și s-au vaccinat dezvoltă în majoritatea cazurilor un titru mare de anticorpi neutralizanți, important în lupta cu noile tulpini, a declarat Dumitru Jardan, biolog, doctor în științe medicale.

Dacă datele referitoare la mediul urban mic s-ar extrapola și la mediul rural, există probabilitatea să se fi înregistrat un număr mult mai mare de infectări decât raportările oficiale, din cauza testării deficitare coroborată cu lipsa de încredere a populației în severitatea bolii.

Într-un scenariu în care mediul rural s-ar putea să se fi comportat asemănător cu orașele mici în ceea ce privește numărul mare al infectărilor, România ar putea deveni, pe parcursul valului 4, un experiment internațional: cum va afecta tulpina Delta populația unei țări în care rata îmbolnăvirilor COVID-19 este foarte mare, iar rata vaccinării, foarte scăzută.

Există, de asemenea, posibilitatea ca virusul să se comporte diferit de la un județ la altul, de la un oraș la altul, îmbolnăvirile urmând să aibă traiectorii total diferite în funcție de numărul persoanelor trecute prin boală coroborat cu cel al celor vaccinate. Bucureștiul, de exemplu, un oraș cu imunitate colectivă de 68%, dintre care 44% din locuitori s-au vaccinat și 33% au trecut prin boală, diferă foarte mult de Giurgiu, unde aproape jumătate din populație a trecut prin boală și doar 13% s-a vaccinat. La fel, sunt diferite Cluj de Dej, Timișoara de Lugoj ș.a.m.d, a completat Mihai Marcu.

Valul 4 al pandemiei, mai aproape decât se estima. Numărul real al infectărilor, mult mai mare față de raportările oficiale
Sursa foto: Shutterstock

Măsuri pentru creșterea ratei de vaccinare anti-COVID

Organizarea campaniei de vaccinare și disponibilitatea vaccinurilor au contribuit la înrolarea a 25% din populația României. Pentru a crește acest procent și a ajunge la 70%, ținta europeană pentru finalul verii, este nevoie de un efort comun pentru convingerea populației, respectiv o implicare activă din partea mai multor entități, cum ar fi biserica, profesorii, medicii de familie, artiști sau alte persoane publice cu credibilitate.

România va atinge o rată a imunizării de 70% în aproximativ 4 ani dacă nu crește rata de vaccinare

Inițiatorul studiului propune autorităților o serie de măsuri pentru creșterea ratei de vaccinare.

În acest moment, este din ce în ce mai clar că Europa se închide încet în fața persoanelor nevaccinate și că destinațiile unde proporția vaccinărilor nu este de 50-60% vor fi foarte curând evitate. În România, nu numai că numărul persoanelor vaccinate este foarte mic, la nivelul țărilor din lumea a treia, dar mai grav este că tendința se păstrează și că diferențele se măresc de la o zi la alta. Practic, suntem țara cu cel mai mic procent de persoane care așteaptă doza a doua. Dacă tendința se păstrează, România va atinge o rată a imunizării de 70% în aproximativ 4 ani.

De aceea, adițional campaniilor targetate de informare, România ar putea folosi recompensa ca un instrument important în creșterea ratei de vaccinare. Serviciile cu valoare adăugată, de la facilități fiscale la discounturi preferențiale în zona de entertainment & shopping, ar putea conduce la creșterea ratei de vaccinare în orașele mari, în timp ce în orașele mici, recompensa în servicii de bază, de la tichete de masă, la facilități de transport sau utilități ar putea avea mai mult câștig de cauză. Nu în ultimul rând, trebuie observată creșterea substanțială a ratei de vaccinare în țările care au impus restricții persoanelor nevaccinate sau care nu au un test PCR recent, a declarat Mihai Marcu.

Primul studiu care evaluează răspunsul imun celular

Organismul are mai multe arme prin care se poate apăra de COVID-19. Pe de-o parte sunt anticorpii neutralizanți, despre care s-a tot vorbit în ultimul an și care se leagă de coronavirusurile intruse și nu permit pătrunderea acestora în celulele umane.

O altă armă de apărare este reprezentată de celulele T, care identifică și anihilează celulele deja infectate de către coronavirus, în cazul în care acesta a trecut de protecția anticorpilor.

Pentru a veni cu cât mai multe răspunsuri referitoare la răspunsul imun celular oferit de limfocitele T, MedLife desfășoară un studiu aplicat pe populației României, ale căror rezultate vor fi făcute publice în perioada imediat următoare.

În măsura în care nivelul anticorpilor începe să scadă, însă vom găsi la persoane trecute prin boală acum 6-8 luni celule T, care recunosc virusul SARS-CoV-2, vom putea spune că, cel mai probabil, avem imunitate celulară pe termen mediu la COVID-19. Totodată, vom analiza activitatea celulelor B, cele care produc anticorpii. Odată stimulată proba unei persoane trecute prin boală sau vaccinată cu mai mult de un an în urmă, chiar în lipsa anticorpilor sau a celulelor T, este posibil să avem celule B cu memorie, care să producă anticorpi neutralizanți împotriva virusului SARS-CoV-2. Într-un astfel de scenariu ar însemna că am fost imunizați pe termen lung la COVID-19, la fel ca în cazul SARS-CoV-1, care a circulat în Asia în urmă cu 18 ani, a explicat biologul Dumitru Jardan.

* Valori >= 3950 AU/ml au fost echivalate cu o probabilitate de 95% cu titruri de neutralizare >= 1:250 (PRNT ID50). Rezultatele obținute pe alte platforme analitice nu sunt intercomparabile.

Pentru mai multe detalii cu privire la context, metodologie, eșantionare și rezultatele detaliate accesați acest link: https://bit.ly/3r9DIy7

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Raluca Oprea: dieta echilibrată, primul pas în tratamentul ficatului gras
Recomandări:
Avortul ar putea fi considerat ilegal în jumătate din statele americane
Avortul ar putea fi considerat ilegal în jumătate din statele americane
De ce nu e bine să consume alcool pacienții supraponderali sau obezi
De ce nu e bine să consume alcool pacienții supraponderali sau obezi