Vaccinul anti-COVID cu cea mai scăzută rată de eficiență împotriva infecției. Peste 400 de mii de români au ales acest vaccin

24.10.2021
Vaccinul anti-COVID cu cea mai scăzută rată de eficiență împotriva infecției. Peste 400 de mii de români au ales acest vaccin
Sursa foto: Shutterstock

Un studiu realizat de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) arată că vaccinul anti-COVID de la Astra Zeneca are cea mai scăzută rată de eficiență, de 71,1%.

Spre comparație, vaccinul Pfizer are în România o eficiență de 84,1% împotriva COVID-19, față de 95% cât se știa la începutul utilizării acestuia la nivel mondial. Vaccinul Moderna pare să fie câștigătorul, cu o rată de eficiență de 93,1%.

Administrarea vaccinului Janssen (Johnson) a debutat la data de 4 mai 2021, sens în care nu s-au acumulat suficiente date pentru perioada raportată (până la 31 mai). Rata de eficiență a acestui tip de vaccin va fi evaluată în perioada următoare.

Rata de eficiență este maximă la 14 zile după vaccinarea cu ambele doze

CNCAV a realizat un studiu privind rata de eficienţă a vaccinurilor anti-COVID-19 în România, din care a rezultat că imunizarea cu vaccin a redus de peste 5 ori riscul de infecţie, de peste 10 ori riscul de spitalizare, de aproape 14 ori riscul de internare în ATI, de peste 20 de ori riscul de deces în urma COVID-19.

Conform unui comunicat transmis de CNCAV, setul de date analizat a inclus peste 2,7 milioane de teste (pozitive şi negative), colectate de la peste 1,7 milioane de persoane unice, cu vârsta de peste 16 ani şi cu istoric cunoscut de vaccinare împotriva COVID-19, şi s-a efectuat în perioada februarie – mai 2021, atunci când varianta Alfa a virusului era dominantă în ţara noastră.

O altă concluzie observată a fost că protecţia împotriva spitalizării, internării în ATI şi a decesului este de peste 50% încă de la administrarea dozei 1, la minim 14 zile de la efectuarea acesteia, însă este de reţinut că beneficiile maximale se obţin după 14 zile de la efectuarea schemei complete de vaccinare, ceea ce subliniază importanţa administrării dozei 2.

Rezultatele studiului au arătat că la persoanele nevaccinate s-au înregistrat:

  • 659 de cazuri de infecţii
  • 167 de spitalizări
  • 10 internări în ATI
  • 27 de decese

La persoane cu schemă incompletă de vaccinare, după 14 zile de la efectuarea dozei 1:

  • 404 cazuri de infecţie
  • 85 de spitalizări
  • 4 internări în ATI
  • 10 decese

La persoane vaccinate complet, după 14 zile de la efectuarea dozei 2:

  • 69 de cazuri de infecţie
  • 14 spitalizări
  • 0.9 internări în ATI
  • 1.6 decese

Întrucât riscul de evoluţie severă a bolii variază în funcţie de populaţia analizată, eficienţa vaccinării împotriva infecţiei, a spitalizării, internării în ATI şi a decesului în urma COVID-19 a fost calculată ajustat, în funcţie de vârstă, sex şi săptămâna testării.

Toate vaccinurile au o rată de eficiență de peste 95% împotriva decesului

Eficienţa împotriva infecţiei, analizată pentru fiecare tip de vaccin, începând cu 14 zile de la efectuarea dozei 2:

  • Spikevax/Moderna: 93.1% (CI: 84.1-97.0)
  • Comirnaty/BioNTech Pfizer: 84.1% (CI: 81.8-86.1)
  • Vaxzevria/AstraZeneca: 71.1% (CI: 23.5-89.1)

rată de eficiență vaccin moderna

Eficienţa cumulată pentru toate tipurile de vaccin, calculată după 14 zile de la efectuarea dozei 2:

  • eficienţa împotriva infecţiei: 84.4% (interval de confidenţă 95% – CI: 82.1-86.3)
  • eficienţa împotriva spitalizării: 91.8% (CI: 90.2-93.1)
  • eficienţa împotriva internării în ATI: 92.8% (CI: 89.6-95.0)
  • eficienţa împotriva decesului: 95.1% (CI: 93.4-96.3)

 

rată de eficiență vaccin anti-covid

Vaccinarea rămâne soluţia sigură şi eficientă pentru învingerea pandemiei COVID-19, iar vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de EMA, cel mai important for decizional, care reuneşte experţi la nivel european.

  • vaccinurile împreună cu măsurile de protecţie non-farmaceutice sunt principalele căi de a limita efectele pandemiei;
  • vaccinurile pot preveni apariţia unor noi variante ale virusului SARS-CoV-2;
  • vaccinurile reduc semnificativ riscul de boală severă şi limitează răspândirea virusului;
  • vaccinurile reduc considerabil riscul de spitalizare;
  • vaccinurile reduc considerabil riscul de deces.
Cel mai nou articol Video:
Dr. Adriana Lucia Celebidache: tratamente dentare pentru o ocluzie (mușcătură) corectă
Recomandări: