STUDIU: Testele rapide antigen depistează doar jumătate din cazurile asimptomatice de COVID

08.10.2021
STUDIU: Testele rapide antigen depistează doar jumătate din cazurile asimptomatice de COVID
Sursa foto: Shutterstock

Testele rapide antigen nu sunt un instrument fiabil de diagnostic sau triaj pentru persoanele asimptomatice purtătoare ale virusului SARS-CoV-2, arată un studiu Medlife. Aceste teste pot fi luate în calcul, ca o precauție suplimentară, doar în cazul persoanelor simptomatice.

Potrivit specialiștilor, doar 1 din 2 cazuri pozitive confirmate cu RT-PCR este identificat și prin test rapid. Întrucât peste 66% dintre testele raportate oficial sunt teste rapide, iar testarea la nivel național rămâne una scăzută, avem șanse mari să ne imunizăm, mai degrabă, pe cale naturală decât prin vaccinare, România având deja astăzi, în mod real, aproape 100.000 cazuri pe zi.

Conform studiului, doar 53% din totalul persoanelor diagnosticate pozitiv cu infecția SARS-CoV-2 prin testele RT-PCR au fost detectate și prin teste rapide.

Persoanele cu test rapid negativ nu sunt eligibile pentru a sta cu familia sau prietenii la interior fără mască dacă sunt contacți direcți sau sunt simptomatici. RT-PCR rămân testele gold standard la nivel mondial pentru diagnosticarea COVID-19.

Testele rapide antigen nu sunt suficient de fiabile și creează un fals sentiment de protecție

Medicii atrag din nou atenția asupra unor posibile riscuri pe care și le asumă pacienții care recurg la testele rapide antigen pentru diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2. Potrivit specialiștilor, aceste teste au în continuare o sensibilitate scăzută (sub 60%) și pot duce la un sentiment de falsă protecție, implicit la răspândirea epidemiei, mai ales în rândul pacienților asimptomatici.

În contextul valului 4 și a unei rate ridicate de răspândire a virusului SARS-CoV-2, compania furnizoare de servicii medicale a derulat cea de-a doua etapă de studiu pentru evaluarea sensibilității testelor rapide, utilizând în paralel, pentru comparație, teste RT-PCR.

Prima etapă a fost realizată anul trecut pe un eșantion de 97 de persoane. Pe lângă eșantionul de anul trecut, în cea de-a doua etapă, medicii au analizat un eșantion de alte 1.002 persoane.

Ca metodologie s-au făcut recoltări aleatorii la persoane venite pentru testare din proprie inițiativă din București, Timișoara, Ploiești, Brașov și Cluj Napoca, afirmativ asimptomatici sau cu simptome ușoare, nespecifice. Pentru RT-PCR s-a recoltat exsudat orofaringian și nazofaringian dintr-o nară, iar pentru detecția de antigen s-a recoltat exsudat nazofaringian din cealaltă nară.

Astfel, conform studiului doar 53% din totalul persoanelor confirmate pozitiv cu infecția COVID-19 prin testele RT-PCR au fost confirmate și prin testele rapide (28 dintr-un total de 53 de persoane). Toate rezultatele negative prin RT-PCR au fost negative și la detecția de antigen.

Ca urmare, pentru acest eșantion (de 1.099 de persoane) s-a obținut o sensibilitate de 53% și o specificitate de 100%.

Echipa care a realizat studiul subliniază că o sensibilitate de 53% în condiții reale de lucru se traduce prin lipsa identificării a 47 de purtători de SARS-CoV-2 din 100, care vor continua să răspândească virusul.

Din media ciclurilor de amplificare rezultă faptul ca testul rapid identifică doar încărcături virale mari (în jurul ciclului 22), nedepistând acele încărcături virale mici ce pot fi găsite atât la începutul contaminării, cât și la sfârșit, dar fără a putea face distincția între cele două situații și fără a exista un prag al ciclurilor de amplificare dincolo de care nu mai există contagiozitate, a declarat dr. Bogdan Dabu, medic primar medicină de laborator.

„Aproximativ cu un an în urmă trăgeam un semnal de alarmă asupra eficienței limitate a testelor rapide în diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2. Dată fiind creșterea abruptă a numărului de cazuri, dar și utilizarea în masă a acestor teste, ne-am propus să revenim asupra acestui demers și să analizăm un eșantion mai mare de persoane. Rezultatele au confirmat din nou faptul că testele rapide nu sunt un instrument fiabil pentru diagnosticul infecției COVID-19, având o sensibilitate de sub 60%.

Aceste teste nu funcționează în cazul persoanelor asimptomatice și nici al celor care sunt la început sau la final de boală. Se pare că aceste teste au o sensibilitate suficient de ridicată doar în cazul persoanelor simptomatice, însă și această situație ar trebui tratată cu multă precauție.

În concluzie, testele rapide nu se pretează pentru diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2, dar rămân un instrument bun de lucru pentru triajul în rândul persoanelor simptomatice.

Aceste concluzii sunt și mai îngrijorătoare în contextul în care, în acest moment, peste 66% din testele raportate oficial sunt teste rapide. Folosite pe scară largă, aceste teste duc la o falsă impresie de protecție și implicit la răspândirea epidemiei, mai ales în rândul persoanelor asimptomatice.

Acest fenomen, coroborat cu o rată scăzută de testare la nivel național, ar conduce conform studiilor noastre la un număr real de cazuri între 5 și 7 ori mai mare. Dacă vom continua în acest ritm, avem șanse mari să ne imunizăm, mai degrabă, pe cale naturală decât prin vaccinare, România având deja astăzi, în mod real, aproape 100.000 cazuri pe zi, a declarat Mihai Marcu, Președinte & CEO.

Testul RT-PCR, instrumentul utilizat global pentru identificarea purtătorilor de virus SARS-CoV-2

Prioritatea valului 4 al pandemiei, determinat în special de tulpina Delta, este depistarea și izolarea celor ce sunt contaminați cu noul coronavirus și, deci, pot transmite acest virus altor persoane.

Prin capacitatea foarte mare de contagiozitate a noii tulpini și imprevizibilitatea evoluției bolii cu decompensări majore și insuficiențe multiorganice, de multe ori letale, mai ales în rândul nevaccinaților, depistarea și izolarea precoce a purtătorilor de SARS-CoV-2 este esențială pentru a limita răspândirea bolii și a ajuta sistemele de sănătate să facă față crizei mondiale.

Pentru identificarea purtătorilor de SARS-CoV-2, simptomatici, dar mai ales asimptomatici, testele utilizate trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:

  • să fie cât mai sensibile (pentru a putea identifica concentrații cât mai mici de virus, mai ales că, până acum, nu se cunoaște doza infectantă),
  • să fie cât mai precise (să identifice corect prezența SARS-CoV-2, ținând cont că alte virusuri ale familiei Coronaviridelor sunt deja prezente cu răspândire globală; vorbim de tulpinile responsabile de „guturai”),
  • să fie suficient de rapide și pretabile la volume mari de testări,
  • și, nu în ultimă instanță, să fie cost eficiente.

În plus, față de aceste caracteristici, metodele de testare trebuie armonizate la nivel global, astfel încât politicile de sănătate și urmărirea epidemiologică să fie unitare.

Până în prezent metoda RT-PCR este considerată gold standard de identificare a ARN viral, fiind o metodă cu sensibilitate si specificitate convenabile pentru a realiza prioritatea actualei pandemii. Chiar dacă nu este o metodă nici rapidă, nici ieftină și realizarea volumelor necesare se face cu implicarea serioasă a resurselor umane, continuă să fie etalonul și instrumentul utilizat global pentru identificarea purtătorilor de virus.

În continuare, foarte mulți producători de teste de laborator încearcă să pună la punct alternativa ieftină și rapidă a gold standardului, respectiv depistarea de antigen viral. În prezent sunt puse pe piață foarte multe astfel de teste cu performanțe din ce în ce mai bune. Din păcate, însă, până la acest moment nu s-a identificat un astfel de test care să înlocuiască RT-PCR, astfel încât să fie introdus în politicile și metodologiile de supraveghere și control a infecției cu noul coronavirus nicăieri în lume, a precizat dr. Bogdan Dabu, medic primar medicină de laborator.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Tensiune crescută în sarcină: ce e de făcut explică dr. Ingrid Gheorghe, Sanador