Insomnia îmbolnăvește ficatul. Medic: Sunt suficiente câteva nopți la rând de nesomn pentru ca organismul să intre în degringoladă

  • Publicat:
  • Actualizat:
Insomnia îmbolnăvește ficatul. Medic: Sunt suficiente câteva nopți la rând de nesomn pentru ca organismul să intre în degringoladă
Foto: Shutterstock

Peste 25% dintre adulți suferă la nivel mondial de ficat gras. Până acum se credea că regimul alimentar și sedentarismul sunt principalii factori de risc. Un nou studiu arată însă că și lipsa somnului de calitate poate avea un impact negativ asupra sănătății ficatului.

Potrivit unei cercetări a savanților chinezi, publicată în Endocrine Society’s Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, persoanele sedentare care se confruntă cu insomnie noaptea și dorm în timpul zilei ar putea fi mai expuse riscului de apariție a steatozei hepatice (ficat gras).

Aceasta este principala boală cronică de ficat diagnosticată la nivel mondial, afectând circa 25% dintre adulți. Dacă nu se iau măsuri, ficatul gras poate duce la afectarea gravă a organului, putându-se ajunge chiar la ciroză.

Dormi prost, riști să faci ficat gras

Steatoza hepatică nonalcoolică este „alimentată” de boli metabolice precum obezitatea sau diabetul zaharat de tip 2. Însă un nou studiu arată că și somnul – mai precis lipsa somnului – poate fi un factor de risc în apariția bolii de ficat gras.

Cercetătorii chinezi au descoperit că participanții la studiu care aveau un somn de proastă calitate noaptea – însoțit de sforăit, treziri frecvente – și dormeau prea mult ziua (peste 30 de minute) prezentau un risc mai ridicat de ficat gras, mai ales dacă aveau și un stil de viață sedentar sau obezitate de tip central (grăsime abdominală în exces).

Vestea bună este că o ameliorare a tiparelor de somn poate reduce cu până la 30% riscul de steatoză hepatică.

Un alt studiu dat publicității anul acesta a scos la iveală că siesta din timpul zilei poate fi și un indicator timpuriu al bolii Alzheimer. Cu cât durata siestei este mai lungă și facem acest lucru mai des, cu atât riscul de demență este mai crescut, spun cercetătorii de la Universitatea Harvard.

Lipsa somnului crește și riscul de diabet

Netratate, pe termen lung, tulburările de somn vin cu o mulțime de probleme medicale.

„Sunt suficiente câteva nopți la rând de nesomn pentru ca organismul să intre în degringoladă, întrucât lipsa somnului dezechilibrează capacitatea corpului de a controla nivelul glicemiei și de a utiliza insulina. Pe termen lung, alături de alți factori, lipsa somnului crește riscul de diabet zaharat de tip 2.

Este doar un exemplu al multiplelor interconexiuni ale unor afecțiuni cronice cu modul nostru de a ne odihni. De asemenea, somnul insuficient încetinește metabolismul, deci crește riscul de obezitate, dar este și un factor de risc pentru hipertensiune și probleme cardiovasculare”, spune prof. dr. Florin Mihălțan.

Cum să ai un somn de calitate

Dacă ai un somn cu probleme și te confrunți frecvent cu episoade de insomnie, e cazul să iei câteva măsuri.

În primul rând, ai grijă ca în cameră să fie întuneric, liniște și răcoare. Temperatura optimă pentru somn este de cel mult 17 grade.

În al doilea rând, ai grijă ca între cină și ora de somn să fie cel puțin 3 ore. Ideal e să mănânci la 7 și să te culci la 10. Evită mesele grele și antrenamentele fizice solicitante seara, la fel și expunerea la dispozitivele electronice.

De asemenea, nu bea cafea sau ceai negru în a doua parte a zilei. Nu în ultimul rând, ca să dormi bine noaptea, stai cât poți de mult ziua în lumină naturală.

Dacă problemele cu somnul nu se ameliorează, ia în calcul vizita la medicul psihiatru pentru un tratament medicamentos.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”