Rețelele sociale, principalele surse de știri false și dezinformare în pandemie

17.04.2021 | Paula Rotaru
Rețelele sociale, principalele surse de știri false și dezinformare în pandemie
Sursa foto: Shutterstock

Un studiu recent al cercetătorilor de la Universitatea Penn State arată că multe dintre persoanele chestionate se informează de la televizor sau de pe rețelele sociale. Mai precis, de pe Facebook, Twitter sau TikTok. Problema este că informarea acestor persoane este de fapt… dezinformare, arată același studiu.

Potrivit dr. Robert Lennon, autorul cercetării, „apetitul” oamenilor pentru rețelele sociale a crescut semnificativ în ultimii ani. Aproximativ 70% dintre americani citesc știrile de pe Facebook.

„Cei care se bazează pe faptul că televiziunile și rețelele sociale le prezintă adevărul se înșală amarnic”, spune specialistul. Iar în contextul pandemiei de COVID-19, acest aspect este cu atât mai important pentru sănătatea publică.

Previzibil, persoanele cu vârste peste 50 de ani se informează în principal de la televizor, în vreme ce categoria de vârstă sub 50 de ani preferă rețelele sociale pentru informare, arată studiul.

Nici în România nu stăm prea bine la capitolul informare din surse avizate

Potrivit unui sondaj publicat de Institutul Inscop în luna martie a anului curent, peste 35% dintre persoanele chestionate sunt înclinate mai degrabă să aibă încredere în informațiile difuzate de posturile TV.

Peste 20% dintre respondenți spun că au mai degrabă încredere în informațiile de pe paginile de internet ale canelelor mass-media, iar aproximativ 15% dau crezare informațiilor citite sau primite pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, Youtube, TikTok, Twitter).

Din datele prezentate de Inscop aflăm că 55% dintre români sunt de părere că în ultimele luni au fost expuși la știri false și dezinformări. Iar majoritatea dintre români consideră Federația Rusă principalul instrument de dezinformare și propagandă.

Rețelele sociale, surse de informații confuze și în contradictoriu

În contextul pandemiei de COVID-19, există o abundență de informații în spațiul public, confirmată de jumătate dintre respondenții la un sondaj realizat de Unicef. Aceștia spun că sunt prea multe informații, confuze și în contradictoriu.

Când vine vorba despre dezinformările din spațiul public, peste jumătate dintre respondenți (56%) consideră că nu întâmpină dificultăți în identificarea acestora, 36% nu sunt siguri și doar 8% spun că nu le-ar putea identifica.

Aproape 90% dintre participanții la acest sondaj sunt de părere că știrile false pot schimba percepția publică într-un context tensionat.

Pentru a evita să fie afectați de știrile false, peste 60% dintre respondenți consultă mai multe surse de informare, 20% sunt critici și pun la îndoială ce citesc, iar 13% pur și simplu ignoră știrile.

Alte moduri pe care respondenții le-au menționat pentru a evita știrile false sunt:

  • Raportarea știrilor eronate
  • Solicitarea autorităților să ia măsuri
  • Informarea doar din surse de încredere

Cum pot fi recunoscute știrile false despre COVID-19

Zvonurile nefondate „se răspândesc mai rapid decât virusul”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Dar de ce publică oamenii intenționat informații false? Unii fac acest lucru pentru profit. Probabil pentru a putea vinde produse sau pentru a atrage mai mulți vizitatori pe paginile lor web, obținând astfel mai multe venituri din reclame.

Potrivit unui raport al echipei speciale anti-dezinformare a UE, unele afirmații false vin de la forțe politice specifice, precum China și Rusia. În aceste cazuri, obiectivul este politic: acela de a submina Uniunea Europeană sau de a declanșa schimbări politice.

Dar multe persoane răspândesc dezinformarea pentru că ele cred în acele zvonuri, fără a intenționa să facă rău.

Mulți oameni sunt îngrijorați și când primesc vești șocante este mai dificil să rămână calmi și să verifice faptele, așa cum ar fi necesar.

În trecut, dezinformarea cu privire la vaccinuri i-a determinat pe părinți să renunțe la vaccinarea copiilor împotriva rujeolei și împotriva altor boli periculoase, lucru care a dus la o explozie de cazuri noi.

Cum poți afla dacă o știre este adevărată sau falsă? Iată un ghid în 7 pași, întocmit de Ministerul Sănătății:

  • Analizează sursa, iar dacă nu este de încredere, spune-i și persoanei care ți-a împărtășit-o.
  • Nu citi doar titlul. Citește tot articolul, înainte să îl distribui mai departe. Titlurile sunt scrise pentru a ne atrage atenția. Totuși, de multe ori, mai citești în întregime articolul, poți să descoperi că titlul este înșelător.
  • Identifică autorul. Caută pe internet autorul și verifică dacă există, este credibil și are experiență în domeniul jurnalistic.
  • Verifică data articolului și caută măcar încă o publicație credibilă care a scris despre același lucru. Este articolul pe care îl citești unul nou, publicat de curând? Uneori ies la suprafață articole vechi, a căror informație este scoasă din context.
  • Găsește dovezi. O știre credibilă se bazează pe dovezi. Există surse către studii științifice în articol? Sunt citați medici sau oameni de știință cunoscuți în articol?
  • Fii deschis să-ți formezi noi opinii. Caută mereu să înveți mai multe. Gândește-te dacă prejudecățile tale influențează modul în care citești știrile. Uneori preferăm să ni se valideze părerile existente.
  • Dacă ai o nelămurire medicală și nu ești sigur că o informație este reală, întreabă-ți medicul de familie.

Suntem cu toții expuși la o cantitate uriașă de informații, atât despre COVID-19, cât și despre vaccinare și, din…

Posted by Ministerul Sănătăţii – România on Monday, 8 February 2021

6 din 10 știri difuzate pe rețelele sociale nu sunt nici măcar citite înainte de a fi distribuite

Pentru a preveni răspândirea dezinformării, fiți atenți atunci când distribuiți informații care provoacă o reacție puternică sau care par prea frumoase sau prea rele pentru a fi adevărate. Un mod simplu de a verifica este căutarea pe internet, pentru a vedea dacă mai multe surse de încredere vorbesc despre acel lucru.

Puteți raporta știrile false către platforma de social media unde le-ați găsit. Multe companii de social media s-au angajat să lucreze împotriva dezinformării legate de coronavirus.

De asemenea, vorbiți cu persoana care le răspândește: probabil a făcut acest lucru neintenționat. Cercetătorii spun că cea mai bună modalitate de a convinge oamenii care cred în teorii ale conspirației este de a le arăta empatie, de a face apel la gândirea lor critică și de a evita ridiculizarea acestora.

Știrile false și dezinformarea, adică informațiile manipulate în mod deliberat pentru a induce oamenii în eroare, au devenit un fenomen mondial din ce în ce mai vizibil.

Platformele de comunicare socială și instrumentele lor de personalizare facilitează răspândirea știrilor false. Din motive de ordin economic sau ideologic, ele recurg adesea la emoții pentru a capta atenția și a genera clicuri.

Știrile manipulate sunt greu de identificat chiar și de către tinerii care cunosc bine mediul digital. Este semnificativ faptul că 6 din 10 știri difuzate pe platformele de comunicare socială nu sunt nici măcar citite de către utilizatorul care le distribuie mai departe.

Pentru informații corecte despre COVID-19, vă recomandăm să accesați următoarele site-uri: