Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru prevenirea infecţiei cu Campylobacter

Infecţia cu Campylobacter este o cauză frecventă de origine bacteriană în apariţia gastroenteritei din lume şi poate provoca una din patru boli diareice.
Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru prevenirea infecţiei cu Campylobacter

Infecţia cu Campylobacter este o cauză frecventă de origine bacteriană în apariţia gastroenteritei din lume şi poate provoca una din patru boli diareice, se arată într-un raport publicat la sfârşitul anului trecut pe site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Incidenţa crescută a diareei cauzate de Campylobacter, precum şi durata şi posibilele complicaţii, o face importantă din punct de vedere socio-economic.

Mai precis, în ţările în curs de dezvoltare, infecţiile cu Campylobacter sunt deosebit de frecvente în rândul copiilor cu vârsta sub 2 ani, uneori ajungându-se la deces.

În plus, aproape o persoană din zece se îmbolnăveşte de o toxiinfecţie alimentară. Bolile diareice sunt cele mai frecvente boli care rezultă din consumarea alimentelor nesigure.

Conform datelor OMS, bolile diareice apar în întreaga lume în rândul a 550 de milioane de oameni anual, dintre care 220 de milioane sunt copii cu vârsta sub 5 ani. În cazul celor din urmă se întâlnesc aspecte grave ale toxiinfecţiei alimentare şi ale bolilor diareice.

OMS menţionează că speciile de Campylobacter se găsesc în cele mai multe animale cu sânge cald, dar şi în hrana animalelor (păsări de curte, bovine, porcine, ovine şi struţi), precum şi în animale, inclusiv în cele de companie, respectiv pisici şi câini. Bacteriile de Campylobacter au mai fost găsite şi în crustacee, potrivit OMS.

Există o serie de strategii care pot fi folosite pentru a preveni bolile cauzate de Campylobacter. În acest sens, OMS specifică:

  • măsuri de control în toate etapele lanţului alimentar (de la producţia agricolă din fermă, la prelucrarea, fabricarea şi prepararea alimentelor atât pe plan intern, cât şi comercial)
     
  • în cazul în care există ţări fără sisteme de evacuare a apelor reziduale adecvate, fecale şi articole murdare cu fecale, poate fi necesară dezinfectarea înainte de eliminarea acestora
     
  • măsuri de reducere a prevalenţei Campylobacter în cazul păsărilor de curte. Astfel, biosecuritatea se poate îmbunătăţi pentru a se evita transmiterea Campylobacter din mediul efectivului avicol al fermei. Această opţiune de control este posibilă numai în cazul în care păsările sunt ţinute în condiţii închise de locuit.
     
  • practici bune de sacrificare precum şi de igienă, prin care se reduce contaminarea carcaselor prin fecale. Cu toate acestea, nu se va garanta absenţa Campylobacter din carne şi produse din carne. În acest caz, formarea în manipularea alimentelor de igienă pentru lucrătorii şi producătorii de carne de abator primă este esenţială să se menţină la un nivel minim de contaminare.
     
  • metodele de prevenţie împotriva infecţiilor în bucătăriile interne sunt similare cu cele utilizate împotriva altor toxiinfecţii
     
  • gătitul, pasteurizarea sau iradierea sunt singurele metode eficiente de a elimina Campylobacter din alimentele contaminate

Pe lângă aceste recomandări, OMS menţionează 5 măsuri pentru a asigura siguranţa alimentelor, un ghid ce cuprinde programe educaţionale pentru instruirea consumatorilor privind produsele alimentare cu scopul de prevenire a intoxicaţiilor alimentare.

Cele cinci recomandări sunt:

1) păstrarea curăţeniei
2) separarea alimetelor crude de cele fierte
3) prepararea termică a produselor din carne – evitarea gătitului cărnii „în sânge”
4) păstrarea alimentelor la temperaturi sigure – carnea se păstrează în congelator, la -18°C
5) folosirea apei în condiţii de siguranţă – din surse sigure şi autorizate