Primul studiu relevant despre BPOC din România: peste jumătate din populaţia de peste 40 de ani este la risc

Numărul real al persoanelor afectate de boli respiratorii cronice a fost aproximat până acum, deoarece nu a existat niciun studiu care să cuprindă cifre reprezentative la nivel naţional. Pentru prima dată în România, prof dr Florin Mihălţan prezintă, în cartea sa „Studiul de Prelevanţa BPOC în România”,informaţii complete despre una dintre primele 3 boli care afectează mortal populaţia globului. România avea nevoie de o astfel de cercetare, cu atât mai mult cu cât se estimează că BPOC va deveni a treia cauză de deces la nivel global, până în anul 2020.
Primul studiu relevant despre BPOC din România: peste jumătate din populaţia de peste 40 de ani este la risc

Numărul real al persoanelor afectate de boli respiratorii cronice a fost aproximat până acum, deoarece nu a existat niciun studiu care să cuprindă cifre reprezentative la nivel naţional.

Pentru prima dată în România, prof dr Florin Mihălţan prezintă, în cartea sa „Studiul de Prelevanţa BPOC în România”,informaţii complete despre una dintre primele 3 boli care afectează mortal populaţia globului. România avea nevoie de o astfel de cercetare, cu atât mai mult cu cât se estimează că BPOC va deveni a treia cauză de deces la nivel global, până în anul 2020.

„Studiul constituie o premieră în ţara noastră, atât datorită acoperirii naţionale, cât şi a completării datelor culese pe bază de chestionar cu evaluarea spirometrică a subiecţilor” , a subliniat D-na Dana Farcasanu-directorul executiv al Centrului pentru Politici si Servicii de Sănătate.
Acesta a fost realizat în perioada iulie-august 2011, pe 9.639 de persoane, şi s-a făcut în 2 etape: prima a constat în aplicarea unui  instrument inspirat din chestionare utilizate în studii internaţionale similare, cum ar fi BOLD, PLATINO, ECRHS, instrument aplicat pe un eşantion populaţional reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia în vârstă de 18 ani şi peste, iar a 2-a etapă prin evaluarea spirometrică a subiecţilor.

Prezentul studiu constituie primul demers structurat la nivel national de evaluare a prevalenţei BPOC în România, care a utilizat şi spirometria. Populaţia ţintă a fost reprezentată de adulţii de peste 40 de ani.

Dintre aceştia, declarativ, 33% fumau, 30% prezentau dispnee de efort, 19% acuzau dispnee nocturnă, 18% aveau wheezing, 17% aveau tuse cu expectoraţie, minimum trei luni pe an, minimum 2 ani consecutiv, 15% acuzau sufocare, 10% făceau un tratament pentru probleme respiratorii şi 9% au declarat un diagnostic anterior de boli respiratorii. În total, 51% din populaţia de peste 40 de ani a fost identificată ca fiind la risc de BPOC.

Bărbaţii, mai slabi în faţa bolii


23% din persoanele investigate cu spirometrie prezentau disfuncţie ventilatorie obstructivă, prevalenţa fiind mult mai ridicată în rândul bărbaţilor şi respectiv a persoanelor de 60 de ani şi peste.

Prevalenţa fumatului în rândul celor testaţi spirometric a fost de 61%, semnificativ mai mare la bărbaţi şi semnificativ mai redusă la grupa de vârstă 60 de ani şi peste.

Diagnosticul de BPOC a fost evidenţiat la 16% din cazuri, cu o proporţie semnificativ mai mare la bărbaţi (25%, faţă de 7% la femei) şi respectiv la grupa de vârstă 60 de ani şi peste (20%), fără diferenţe pe medii de rezidenţă.

Pe grupe de vârstă şi gen, prevalenţa BPOC a crescut semnificativ la vârsta de 60 de ani şi peste la bărbaţi şi a fost comparabilă la toate grupele de vârstă pentru femei. Analiza pe medii de rezidenţă şi gen a relevat prevalenţe comparabile pe medii la bărbaţi, dar o prevalenţă semnificativ mai scăzută la femeile din mediul rural, comparativ cu cele din urban, probabil indusă de prevalenţa mai redusă a fumatului la acest subgrup.

Chestionarul de screening şi spirometria, elemente-cheie pentru depistarea precoce a bolii


Rezultatele studiului sugerează că numai chestionarul de screening nu este suficient în identificarea de prezumţie a persoanelor cu BPOC şi că spirometria trebuie asociată, cel puţin uneori, examinărilor anuale de rutină a stării de sănătate în populaţia generală de peste 40 de ani.
Cu toate limitele sale, inerente unui demers de o asemenea amploare, studiul de faţă prezintă o fotografie de moment a situaţiei BPOC, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor de sănătate şi poate constitui un suport pentru deciziile privind viitoarele politici de sănătate în relaţie cu BPOC-ul, combaterea fumatului sau compensarea medicamentelor.

Acest studiu a fost realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS) cu sprijinul ştiinţific al Societăţii Române de Pneumologie (SRP) .

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Dr. Silvia Chiotoroiu: tratamentul modern pentru cataractă