Nu sărăcia, ci sănătatea şubredă şi lipsa de socializare ne deprimă!

O cercetare recent efectuată de o echipă de psihologi pune în evidenţă faptul că sărăcia este un factor de risc mult mai puţin semnificativ în dezvoltarea unei tulburări depresive sau anxioase decât structura noastră de personalitate.
Nu sărăcia, ci sănătatea şubredă şi lipsa de socializare ne deprimă!

Peste 3 milioane de români se confruntă cu diverse forme ale depresiei şi tot la fel de mulţi suferă de tulburări anxioase.

Impactul social, economic şi personal al acestor afecţiuni este alarmant, mai ales în contextul în care incidenţa acestor afecţiuni este în continuă creştere la nivel european.

O cercetare recent efectuată de echipa de psihologi a Centrului Medical Bellanima pune în evidenţă faptul că sărăcia este un factor de risc mult mai puţin semnificativ în dezvoltarea unei tulburări depresive sau anxioase decât structura noastră de personalitate.

De asemenea, stiudiul mai arată că starea de sănătate şi calitatea relaţiilor noastre sociale se asociază foarte puternic cu tulburările de tip depresiv şi anxios.

Depresia, anxietatea şi tulburările psihosomatice sunt cel mai frecvent întâlnite probleme psihice în România.

Ultimul studiu realizat de Institutul de Management şi Statistică Medicală arată că dintr-un lot de peste 2.000 de persoane intervievate, mai puţin de jumătate din persoanele afectate de depresie au solicitat ajutor specializat în primul an de la declanşarea depresiei.

“De la începutul  recesiunii economice din 2008, au fost realizate numeroase studii menite să analizeze relaţia dintre depresie, suicid şi dificultăţile economice.

Concluzia trasă din analizele efectuate pe marginea acestor studii este că factorii economici nu par a avea un impact semnificativ în creşterea prevalenţei depresiei sau a tentativelor de suicid.

Practica noastră clinică ne-a arătat că, de cele mai multe ori, tulburările depresive şi cele anxioase se dezvoltă pe fondul unei personalităţi vulnerabile. Nivelul socio-economic, pe de altă parte,  are un impact semnificativ mai redus asupra stării psihologice de bine.
 

Prin urmare, modul de structurare a propriei personalităţi, starea de sănătate fizică şi calitatea relaţiilor noastre sociale  sunt principalii factori  care influenţează cel mai puternic măsura în care la vârsta adultă suntem predispuşi la a dezvolta o tulburare depresivă sau anxioasă.”, a precizat Andreea Enache-Tonoiu, psiholog şi director general Bellanima.

Studiul efectuat a pus de asemenea în evidenţă faptul că persoanele care suferă de depresie au de cele mai multe ori şi o stare de sănătate fizică mai slabă decât media populaţiei şi, totodată, au tendinţa de a raporta o stare subiectivă de sănătate fizică mai proastă, deoarece depresia are o componentă de afectare somatică foarte importantă. 

Depresia şi diferitele afecţiuni fizice au un impact cumulativ asupra stării generale de bine. De exemplu, asocierea unei tulburări depresive cu o afecţiune cardiacă are un impact de două ori mai mare asupra nivelului de relaţionare socială decât fiecare dintre aceste probleme luate separat. 

Relaţiile dintre depresie şi sănătatea fizică sunt complexe întrucât pe de o parte depresia creşte riscul de a dezvolta diverse tulburări fizice (afecţiuni cardiovasculare, diabet, cancer etc.), şi, pe de altă parte bolile fizice, şi cu precădere cele cronice, cresc în mod semnificativ riscul de a fi afectaţi de depresie.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Conf. univ. dr. Cristian Surcel: adenom versus cancer de prostată