Modul in care învăţăm ne formează memoria

Informaţiile învăţate prin consolidare sunt foarte persistente, iar creierul nu uită de ele chiar şi atunci când devin irelevante, în timp ce cunoştinţele dobândite printr-un mecanism de învăţare alternativ sunt mai flexibile.
Modul in care învăţăm ne formează memoria
1. Modificări subtile de memorie pe termen scurt Problemele cu memoria pot fi un simptom precoce de demenţă. Modificările sunt adesea subtile şi au tendinţa de a implica memoria pe termen scurt. O persoană mai în vârstă poate fi capabilă să-şi amintească evenimentele care au avut loc cu ani în urmă, dar să uite ce a servit la micul dejun. Alte simptome de modificări ale memoriei pe termen scurt includ lupta de a-şi aminti de ce au intrat într-o anumită cameră sau ce şi-au propus să facă pentru respectiva zi./ foto: 123rf.com

Oamenii învaţă constant lucruri noi. Această abilitate ne ajută să creştem şi să ne adaptăm zilnic la situaţii noi. Dar un nou studiu sugerează că diferite mecanisme de învăţare modelează de fapt modul în care creierul stochează amintirile.
Învăţarea în sine este un proces complex şi există diferite tipuri de mecanisme de învăţare prin care creierul stochează noi informaţii şi actualizează informaţiile vechi.

În termeni generali, există două moduri de învăţare pe care oamenii le folosesc pentru a dobândi noi informaţii pe termen lung.

Unul este prin asociere sau prin experienţă. Acest lucru se întâmplă atunci când învăţăm întâmplător lucruri noi, doar pentru că ne-am întâlnit cu ele sau pentru că ne aflăm într-un mediu nou în care învăţăm să ne adaptăm puţin câte puţin.

Celălalt mod de învaţare este cel intenţionat, prin acumulare şi consolidare. Acest lucru se întâmplă atunci când ne-am propus în mod deliberat să învăţăm informaţii noi – când urmăm un curs pentru o limbă străină, de exemplu.

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Departamentul de Psihologie Experimentală, Centrul Wellcome pentru Neuroimagistica Integrativă şi Departamentul Nuffield de Neuroştiinţe Clinice – toate din Oxford, Marea Britanie – indică faptul că diferite mecanisme de învăţare au legături cu amintirile stocate în diferite părţi ale creier.

Cercetătorii adaugă că nu numai că stocăm informaţii în mod diferit în funcţie de modul în care le dobândim, dar poate fi mai mult sau mai puţin uşor pentru noi să le pierdem sau să le schimbăm din acelaşi motiv. Cercetătorii şi-au comunicat observaţiile într-o lucrare în revista Nature Communications.

În urma acestor observaţii, cercetătorii au descoperit că diferite moduri de învăţare – accidental (întâmplător) versus în mod intenţionat – au activat diferite căi neuronale în creierul participanţilor.
„Ştim că oamenii pot învăţa în diferite moduri”, spune primul autor Miriam Klein-Flügge. „Uneori învăţăm pur şi simplu observând lucrurile şi relaţiile din lume, cum ar fi învăţarea hărţii unui oraş nou sau a relaţiilor între oameni”, adaugă ea.
„Dar un alt mod de a învăţa este prin stabilirea unor obiective specifice, cum ar fi copiii care învaţă să manevreze jucăriile prin încercări şi greşeli.”

Klein-Flügge continuă, „Această cercetare arată că avem mai multe reţele în creier care ne ajută să stocăm cunoştinţele învăţate sau asociaţiile, ceea ce înseamnă că deteriorarea unei părţi a creierului va lăsa în continuare mecanisme alternative disponibile pentru învăţare.”
Cercetătorii explică, de asemenea, că rezultatele indică faptul că creierul poate stoca informaţiile învăţate prin consolidare pentru o lungă perioadă de timp, în timp ce alte tipuri de informaţii rămân mai mult disponibile pentru a fi actualizate, schimbate.

„Am aflat, de asemenea, că informaţiile învăţate prin consolidare sunt foarte persistente, iar creierul nu uită de ele chiar şi atunci când devin irelevante, în timp ce cunoştinţele dobândite printr-un mecanism de învăţare alternativ sunt mai flexibile şi pot fi mai uşor schimbate în cunoştinţe noi”, notează Klein-Flugge.

Când vine vorba de a ne dezvăţa de ceva sau de a uita unele informaţii, cercetătorii remarcă, de asemenea, că informaţiile obţinute întâmplător, sau prin asociaţii sunt mai uşor de sters decât informaţiile obţinute prin învăţarea orientată, targetată.
„Se ştie că este bine ca creierul nostru să continue să înveţe lucruri noi de-a lungul vieţii, motiv pentru care înţelegerea diferitelor moduri în care învăţăm şi stocăm cunoştinţe ar putea fi benefic precum şi să ne ajutăm reciproc să aflăm ce mod de învăţare ni se potriveşte cel mai bine”.

Sursa: medicalnewstoday.com