Microplastic descoperit în cele mai importante ape dulci din România

Pe 22 martie se sărbătorește Ziua Mondială a Apelor.
23.03.2021 | Dragoi Madalina
Microplastic descoperit în cele mai importante ape dulci din România
Imagine cu probele de apă prelevate de la punctul Argeș Oltenița

Cele mai importante ape dulci din România sunt poluate cu microplastic  – este principala concluzie a primului raport național privind prezența microplasticului în apele dulci din România, lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociația Act for Tomorrow și Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Raportul Cartografierea Microplasticului în Apele din România” a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România, realizată prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul României. Locațiile alese constituie un eșantion reprezentativ la nivel național, sursele de apă fiind alese având în vedere distribuirea geografică, lungimea, respectiv suprafața, dimensiunea bazinelor hidrografice, precum și istoricul de poluare cu deșeuri de plastic al acestor cursuri de ape sau lacuri.

21 de ape dulci din țara noastră au fost testate

Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic a apelor din România, o importantă problemă de mediu. Analiza probelor de apă a fost realizată de către specialiști în domeniu, în laboratoarele Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, București, Măgurele (INFLPR).

Ce tip de plastic a fost găsit în ape?

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). Principalele deșeuri din care provin particulele de microplastic identificate în apele din România sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii, pungi (PE).

Ce râuri și lacuri au fost testate?

Probele au fost colectate din următoarele râuri și lacuri: Argeș – Vidraru și Oltenița; Bistrița Aval – jud. Neamț; Dâmbovița – București și Joița; Dunăre – Orșova, Turnu-Măgurele și Galați; Ialomița, jud. Ialomița; Mureș – Hațeg; Olt – Călimănești și Islaz; Prut – județul Iași; Siret Galați; Someșul Mare – Bistrița; Someșul Mic – Cluj; Prut; Parcul Natural Văcărești – Izvor și Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamț; Lacul Razim – Constanța.

Recomandări făcute de experții în ecologie pentru a menține calitatea apelor

Totodată, în cadrul raportului este elaborat pentru prima dată un set de recomandări specifice pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum și în dezvoltarea unei strategii naționale privind protejarea apelor.

 

  • Introducerea obligativității de monitorizare a prezenței și concentrației de microplastic în apele din România (râuri, lacuri), inclusiv la nivelul apei potabile;
  • Alocarea de fonduri publice pentru Institutele de Cercetare Naționale în vederea achiziționăriide echipamente tehnologice pentru creșterea capacității de cercetare și analiză a microplasticului;
  • Investiții pentru implementarea unor tehnologii și sisteme performate în ceea ce privește captarea și îndepărtarea microplasticului din sursele de apă în care sunt identificate particulele de plastic, precum: tehnologii avansate de tratare a apelor uzate pentru a elimina particulele de microplastic sau sisteme de filtrare a microplasticelor din ape, precum sistemele de aspirare acvatice sau geamandurile de ancorare prevăzute cu filtre speciale;
  • Cercetarea prezenței și potențialului impact al microplasticului la nivelul faunei acvatice;
  • Constituirea unui grup de lucru între reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului privat și ai societății civile pentru adaptarea și completarea legislației privind protejarea apelor;
  • În etapa de colectare a apelor au fost identificate cantități semnificative de deșeuri provenite de la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale riverane, în majoritatea localităților din care probele au fost colectate.
Recomandări: