Lipsa banilor şi nivelul scăzut de educaţie, factori decisivi în apariţia obezităţii

Statutul socio-economic al părinţilor reprezintă un factor determinant care influenţează obiceiurile de stil de viaţă, implicit incidenţa excesului în greutate şi obezităţii la copii.
Lipsa banilor şi nivelul scăzut de educaţie, factori decisivi în apariţia obezităţii

Fundaţia PRAIS, iniţiatorul mişcării naţionale „Şi eu trăiesc sănătos! – SETS”, implementează în România pe o perioadă de trei ani, proiectul pan-european EPHE „EPODE pentru Promovarea Egalităţii în ceea ce priveşte starea de sănătate”.

Activităţile se derulează pe un eşantion reprezentativ de 180 de familii din comunitatea Otopeni, precum şi în alte 6 comunităţi similare din Belgia, Franţa, Olanda, Portugalia, Grecia şi Bulgaria.

EPHE reuneşte expertiza unor parteneri instituţionali şi academici prestigioşi care evaluează 4 domenii principale de intervenţie: consumul de apă, varietatea în consumul de fructe şi legume, sedentarismul şi somnul.

În prima fază, s-a realizat studiul de referinţă EPHE, o analiză de explorare şi identificare a inegalităţilor de comportament şi a factorilor determinanţi ai acestora, la nivelul categoriilor socio-economice selectate. La sondaj au participat 1.266 de copii şi familiile acestora, dintre care peste 170 din comunitatea din România.

Copiii români, pe locul 4 în Europa la consumul de fructe

„Studiul EPHE arată că statutul socio-economic al părinţilor reprezintă un factor determinant care influenţează obiceiurile de stil de viaţă, implicit incidenţa excesului în greutate şi obezităţii la copii.

Astfel, copiii din familii cu un statut socio-economic ridicat mănâncă mai multe fructe şi legume şi petrec mai puţin timp în faţa televizorului comparativ cu cei din familii cu un statut socio-economic scăzut.


În calitate de coordonatori ai execuţiei proiectului în cele 7 ţări, susţinem necesitatea analizei tuturor factorilor de risc care pot sta la baza obezităţii la copii, pentru a fi în măsură să facem prevenţie.” a declarat Silvia Bucur, Preşedinte Fundaţia PRAIS. 

Copiii din  comunitatea românească se află pe locul 4 la consumul de fructe după cei din comunităţile din Portugalia, Grecia, Bulgaria şi Olanda, dar consumă mai multe fructe decât cei din Belgia şi Franţa.

Studiul relevă că şi nivelul de educaţie al părinţilor poate fi o cauză a diferenţei observate în ceea ce priveşte consumul de fructe în rândul familiilor cu un statut socio-economic mai ridicat şi al celor cu unul scăzut. În ceea ce priveşte consumul de legume, indiferent de statutul socio-economic al familiei, copiii din comunitatea noastră mănâncă porţia de legume necesară de la 2 până la 4 ori pe săptămână.

Monitorizarea timpului petrecut în faţa ecranului

În România, studiul EPHE arată că un copil petrece circa 22,7 ore pe săptămână în faţa unui ecran (calculator sau televizor), în vreme ce în Olanda şi Belgia timpul petrecut este de circa 15 ore. Ţara noastră este surclasată doar de Bulgaria, cu 25 de ore.

Timpul petrecut în faţa calculatorului este monitorizat egal la nivelul grupurilor socio-economice ţintă: 50% dintre părinţi controlează timpul petrecut de copiii lor în faţa ecranului.

Studiul EPHE va fi urmat de 2 evaluări ulterioare, prin care se va măsura impactul asupra comunităţii eşantionate din România a activităţilor din cadrul mişcării naţionale „Şi eu trăiesc sănătos!” – SETS care are la bază metodologiile educaţionale, de informare şi activare EPODE. Se va evalua impactul programelor similare din celelalte 6 ţări, obiectivul EPHE fiind acela de a determina în ce măsură inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate (dieta şi efort fizic) pot fi reduse prin intermediul informării şi educaţiei constante a tinerei generaţii şi a familiilor, asupra stilului de viaţă sănătos.

Pentru mai multe informaţii, vă invităm  să vizitaţi site-ul www.sets.ro şi www.ephestory.eu.