Insomnia, nervozitatea, anxietatea, mâncatul excesiv, efecte ale regimului de autoizolare la domiciliu

Un chestionar online desfăşurat pe parcursul a 30 de zile relevă date interesante despre comportamentul românilor în autoizolare.
Insomnia, nervozitatea, anxietatea, mâncatul excesiv, efecte ale regimului de autoizolare la domiciliu

Rezultatele unui chestionar online realizat în perioada 21 martie – 21 aprilie 2020, intitulat „Impactul psihologic al pandemiei COVID-19 în populaţia supusă autoizolării/carantinei”, arată că nivelul de stres indus de (auto)izolare/carantină a fost resimţit diferit de respondenţi, variind de la nesemnificativ (10,6%) la insuportabil (7%). Cei mai mulţi au considerat nivelul de stres asociat regimului de carantină/autoizolare ca fiind moderat (35,6%).

Cum fac faţă românii perioadei de autoizolare

Interacţiunea cu ceilalţi membri ai familiei aflaţi în autoizolare a fost metoda preferată de a face faţă situaţiei (17%), urmată, în ordine descrescătoare, de:

  • internet, reţele sociale (13,4%)
  • televiziune-programe de divertisment (12%)
  • lectură (11%)
  • grădinărit (9%)
  • internet-divertisment (6%)
  • internet-jocuri online (3,8%)
  • televiziune-programe de ştiri (3,6%)
  • fumat (3,5%)
  • activităţi sportive la domiciliu (3%)
  • activităţi religioase efectuate la domiciliu (3%)
  • rebus/integrame/sudoku (2,6%)
  • bricolaj (2,3%)
  • internet-programe educaţionale (2%)
  • jocuri de societate cu ceilalţi membri ai familiei aflaţi în autoizolare (1,6%)
  • internet-cumpărături altele decât cele de strictă necesitate (1%)
  • televiziune-programe culturale (1%)
  • consumul de alcool (0,75%)

Cele mai bune metode de coping în izolare

Întrebaţi ce ar sfătui alte persoane aflate în izolare să facă pe durata în care acestea nu ies din casă, respondenţii au afirmat că cele mai bune metode de coping ar fi:

  • structurarea programului cotidian, în care să fie incluse activităţi cât mai diverse (de exemplu, să-şi planifice pentru următoarea zi cel puţin două activităţi care-i plac”), să exploateze timpul pe care îl are la dispoziţie pentru a face lucruri pe care le-a putut să le facă până acum, pe care le-a tot amânat;
  • să aibă răbdare, să îşi păstreze calmul şi să respecte regulile, să se gândească la faptul că este doar o perioadă care va trece;
  • să facă gimnastică sau orice formă de sport, în casă sau în jurul casei;
  • să adopte un animal domestic (de ex., „cu siguranţă grija de un animăluţ îi va ocupa timpul şi îi va umple sufletul”);
  • să se implice în activităţi religioase care pot fi desfăşurate la domiciliu;
  • să evite contactul continuu cu programele de ştiri (de ex., „să-şi filtreze foarte bine informaţiile”, „să se informeze despre situaţia actuală de la TV sau din alte surse doar dacă este necesar”; „să urmărească ştirile doar o dată pe zi”);
  • să asculte programele culturale la radio;
  • să-şi continue activitatea profesională de acasă, dacă este posibil;
  • să descopere noi hobby-uri („să descopere ceva care le face plăcere”, „să facă ceva creativ”);
  • grădinărit (de ex., „cine poate să se mute la casă să o facă”, „şi la bloc poţi să te ocupi de flori, pe balcon pot fi puse jardiniere”);
  • să profite de timpul liber şi să-l petreacă împreună cu cei dragi, să comunice cu familia prin telefon/reţele sociale (de ex., „cei care au copii să se bucure de clipele acestea, mersul la muncă ne răpeşte mult din timpul pentru copii”, „să vorbească zilnic cu prietenii şi cu familia prin telefon/internet”);
  • să reflecteze asupra sinelui (de ex.,„să construiască cât mai mult în ei înşişi folosind mijloacele pe care le au la dispoziţie”), meditaţie, yoga;
  • să facă în mod organizat curăţenie în casă (de ex., „să ordoneze în casă locurile pe unde umblă rar”);
  • să vizioneze împreună cu familia filme noi, dar să revadă şi filme vechi, care i-au plăcut;
  • rebus, integrame, sudoku;
  • Internet-jocuri, retele de socializare, divertisment (de ex., spectacole transmise online), cursuri de dezvoltare personală, parenting etc.;
  • cusut, goblen, brodat, croşetat, tricotat, croitorie;
  • bricolaj;
  • gătit (de ex., „să încerce să pregătească lucruri noi în bucătărie, să exploreze”);
  • desen, pictură;
  • muzică (de ex., „să asculte zilnic muzică, în special de relaxare”);
  • lectura (de ex., „să citim parte din cărţile pe care ni le doream de mult să le citim”);
  • dezvoltarea unor abilităţi care ar putea fi utile după terminarea pandemiei (cursuri de limbi străine, de dobândire a unor calificări sau supraspecializări profesionale, de operare PC);
  • să studieze ceea ce şi-au dorit să studieze, dar nu au reuşit din cauza lipsei de timp;
  • jocuri de societate cu ceilalţi membri ai familiei din casă;
  • să ţină un jurnal al acestei perioade;
  • să evite excesele alimentare şi să se orienteze spre o alimentaţie sănătoasă;
  • să-şi construiască planuri de viitor (de ex., „să-şi facă planifice activităţile din perioada de după izolare, să ia în calcul ce doresc să facă, pe cine vor să vadă”).

Ce să nu faci în autoizolare

La întrebarea „Ce nu recomandaţi altor persoane aflate în autoizolare să facă?”, răspunsurile cele mai frecvente au fost:

  • să evite statul prelungit în pat pe parcursul zilei;
  • să evite privitul nonstop la TV (de ex., „să nu stea la programele de ştiri mai mult de o oră pe zi”) şi să evite informarea din surse neautorizate;
  • să evite consumul de alcool şi fumatul excesiv;
  • să nu facă shopping excesiv;
  • să nu se autoizoleze emoţional;
  • să nu cadă pradă monotoniei;
  • să nu consume dulciuri în exces şi alimente hipercalorice, în general;
  • să nu ia medicamente fără recomandarea medicului;
  • să evite ieşirile din casă dacă nu sunt absolut necesare;
  • să evite discuţiile excesive pe reţelele de socializare despre coronavirus;
  • să evite autovictimizarea şi panica;
  • să nu utilizeze excesiv internetul;
  • să evite jocurile de noroc online;
  • se evite consumul de alcool sau creşterea numărului de ţigări pe zi.

Autoizolarea, un prilej de descoperire reciprocă sau de apropiere…

Comunicarea cu persoanele din cadrul aceleiaşi locuinţe nu a fost semnificativ afectată, consideră majoritatea respondenţilor aflaţi în (auto)izolare/carantină. Ei au arătat că se bucură de timpul petrecut împreună, acest interval de timp fiind un prilej de descoperire reciprocă sau de apropiere.

Astfel de răspunsuri au fost, de exemplu:

  • „Întăreşte legătura dintre noi, divergenţele se estompează, ne mobilizăm pentru a face faţă împreună ameninţării generale”
  • „Regăsim, după mult timp, plăcerea timpului petrecut împreună; avem etape diferite de viaţă şi împărtăşim opinii/interese comune interesante”
  • „Cred că această perioadă ne apropie”
  • „Avem timp să discutăm tot ce nu am discutat până acum”
  • „Autoizolarea facilitează comunicarea dintre mine şi ceilalţi membri ai familiei, avem mai mult timp de petrecut împreună, timp pe care nu ni l-am fi alocat dacă nu erau aceste circumstanţe extreme”
  • „Dacă nu era situaţia de criză, fiecare ar fi avut alte ocupaţii şi am fi evitat involuntar această apropiere”.

… sau de monotonie şi nervozitate

Au fost menţionate şi apariţia monotoniei sau a creşterii nervozităţii. De exemplu:

  • „Nivelul de stres este destul de ridicat, nu toată lumea înţelege măsurile de autoizolare”
  • „Creşte stresul şi ne face să ne simţim captivi”
  • „Devenim mai irascibili unul faţă de celălalt, pentru că petrecem prea mult timp împreună”
  • „Învăţăm să trecem peste discuţiile în contradictoriu, devenim mai înţelegători şi depăşim în mod diplomatic astfel de momente”
  • „Din cauza stresului şi anxietăţii apar tot mai des discuţii şi uneori şi certuri”

În privinţa îngrijorărilor cele mai importante în această perioadă, respondenţii au menţionat în primul rând neliniştea legată de sănătatea celor apropiaţi (43,7%), apoi cele corelate cu sănătatea proprie (15,8%), urmate de cele alimentate de securitatea financiară a familiei (12%), viitorul financiar al propriei persoane (7%), viitorul profesional (4%).

Alte îngrijorări semnalate de respondenţi au fost:

  • dificultăţi în desfăşurarea afacerii proprii, situaţia socio-politică actuală, obligativitaea vaccinării în cazul descoperirii unui vaccin, incapacitatea de a-şi continua rutinele zilnice anterioare pandemiei, limitarea libertăţii de mişcare, restrângerea accesului la slujbele religioase în cadrul bisericii, viitorul profesional/şcolar al celor apropiaţi, sănătatea mentală colectivă, criza economică mondială, singurătatea resimţită, posibile lipsuri în producţia de alimente.

Apariţia sau agravarea tulburărilor psihice

Referitor la apariţia unor simptome de natură psihopatologică cu impact funcţional pe durata izolării, respondenţii au menţionat:

  • insomnia (11,5%)
  • nervozitatea/iritabilitatea (9%)
  • oboseala fizică/psihică nemotivată (6,4%)
  • stări de panică (6%)
  • expectaţii catastrofice legate de pandemie (6%)
  • creşterea poftei de mâncare (4,5%)
  • dispoziţie depresivă (4%)
  • scăderea poftei de mâncare (2%)
  • plâns facil (2,5%)
  • idei de inutilitate sau lipsă de valoare proprie (2,5%)
  • probleme de concentrare (2,2%)
  • anhedonie (2,2%)
  • senzaţia că viaţa este lipsită de sens (1,7%)
  • somnolenţa (1,7%)
  • amorţeli în mâini sau picioare (1,6%)
  • palpitaţii (1,6%)
  • derealizare (1,3%)
  • dureri fizice fără o cauză organică (1%)

De remarcat că în acest context doar 3,8% dintre respondenţi au apelat la ajutorul unui specialist în sănătate mentală pe durata (auto)izolării/carantinei. Dintre persoanele care au apelat la medicul psihiatru, 1% erau deja în tratament şi au fost recomandate ajustări ale terapiei curente, 1,2% au primit tratament pentru prima dată, 0,5% nu au primit tratament psihotrop, fiind rechemaţi la o reevaluare după perioada de autoizolare/carantină, 2,7% au primit recomandare de consiliere/psihoterapie online, iar 40,1% nu au primit recomandări de tratament farmacologic şi nici de psihoterapie.

Dintre pacienţii care aveau medicaţie recomandată pentru orice fel de afecţiune anterior autoizolării/carantinei/spitalizării, majoritatea au afirmat că au reuşit să-şi procure medicamentele prescrise, dar au existat şi persoane care au tras semnalat dificultăţi în procurarea unor medicamente uzuale (pentru hipotiroidism şi diabet zaharat, de exemplu).

Comportamente nocive în autoizolare

Din punctul de vedere al comportamentelor nocive, pe durata autoizolării/carantinei, 23% dintre respondenţi au mâncat mai mult decât înainte, 16% au crescut consumul de ţigări pe zi, 9,6% au recurs la cumpărături online excesive, pe care le-au regretat ulterior, 5% au luat medicaţie pentru somn şi 4% au crescut consumul de alcool faţă de nivelul anterior.

Alte schimbări semnificative au fost utilizarea mai intensă a internetului şi schimbarea ritmului somn-veghe, prin avansarea orei de culcare şi trezirea mai târziu decât de obicei, plus creşterea consumului de dulciuri.

Au fost semnalate şi schimbări la nivelul dietei, menţionându-se că persoanele care au restricţii dietetice găsesc mai greu în această perioadă anumite alimente. Au existat însă şi respondenţi care au menţionat apariţia unor schimbări favorabile, afirmând că „apreciez mai mult viaţa acum”, „apreciez cu mult mai mult tot ce este frumos în jurul meu”, „pun mai mult preţ pe sănătate”, „am apreciat mai mult libertatea”, „am renunţat la fumat”, „am realizat că mă pot adapta la situaţii mai dificile fără repercusiuni asupra psihicului meu”.

Cercetarea prezentă a fost realizată independent, nefiind sponsorizată de nicio organizaţie guvernamentală, ONG sau entitate economică. Completarea chestionarului a fost anonimă, nefiind colectate date personale în cadrul acestei cercetări.

Redactarea cercetării a fost realizată de Colonel medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secţia Clinică Psihiatrie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Bucureşti

Timp de o lună au fost colectate 941 de răspunsuri la chestionarul online, iar răspunsurile au fost analizate după primele două săptămâni şi la finalul perioadei de completare.

Respondenţii au fost adulţi (81.5%), vârstnici (17.5%) şi adolescenţi (1%), provenind din mediul urban (86%) sau rural (14%), atât din România (97.3%), cât şi din diaspora (Marea Britanie, Germania, Austria, Canada, Republica Moldova, Tunisia, Belgia, Cehia, Spania, Cipru, Portugalia, Italia şi SUA – 2.7%) .

Respondenţii au fost de sex feminin (81%) sau masculin (19%), iar statutul lor marital a fost căsătorit(ă) 54.7%, necăsătorit(ă) 23.7%, văduv(ă) 8.6% sau divorţat(ă) 13% .
Chestionarul intitulat „Impactul psihologic al pandemiei COVID-19 în populaţia supusă autoizolării/ carantinei” poate fi accesat integral aici.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Armando Lungu: despre vegetarianism și activitatea fizică