Gândirea negativă, un factor de risc pentru apariţia Alzheimerului

O nouă cercetare sugerează că o gândire pesimistă duce la apariţia bolii Alzheimer.
Gândirea negativă, un factor de risc pentru apariţia Alzheimerului
FOTO: pexels.com / Gândirea negativă, un factor de risc pentru apariţia Alzheimerului

Dacă eşti o persoană pesimistă şi genul acela de om care vede ”un pahar gol pe jumătate”, acest aspect nu este deloc bun pentru sănătatea creierului tău. Un nou studiu sugerează că o gândire negativă în mod repetat, odată cu înaintarea în vârstă, este asociată declinului cognitiv şi depozitelor celor două proteine responsabile pentru Alzheimer.

”Gândirea negativă în mod repetat poate fi un nou factor de risc pentru demenţă”, spune autorul studiului potrivit CNN, Dr. Natalie Marchant, psihiatru şi membru al departamentului de sănătate mentală de la Colegiul Universitar din Londra.

Comportamentele care implică o gândire negativă precum reflectarea asupra trecutului şi îngrijorarea pentru viitor au fost măsurate în cazul a peste 350 de persoane cu vârste de peste 55 de ani, pe o durată de doi ani. O treime dintre participanţi au făcut o tomografie cu emisie de pozitroni (PET) pentru a scana depozitele de proteină tau şi beta-amiloid, două proteine care cauzează boala Alzheimer, cel mai comun tip de demenţă. Scanările au arătat că persoanele care au petrecut mai mult timp gândind negativ aveau mai multe acumulări de proteine tau şi beta-amiloid, o memorie slabă şi un declin cognitiv major pe o perioadă de patru anu comparativ persoanelor pesimiste.

De asemenea, în ruma studiului s-a testat nivelul de depresie şi anxietate şi s-a descoperit un declin cognitiv major în rândul persoanelor anxioase şi depresive, rezultat similar cercetărilor anterioare. Însă, depozitele de proteină tau şi amiloid nu au crescut în rândul persoanelor depresive şi anxioase, motiv pentru care cercetătorii suspectează că gândirea negativă în mod repetat este motivul principal pentru depresie şi anxietate, care contribuie la apariţia bolii Alzheimer.

”Este primul studiu care sugerează o relaţie biologică între gândirea negativă în mod repetat şi patologia Alzheimerului şi oferă o precizie mai mare în privinţa intervenţiei asupra riscurilor”, explică Dr. Richard Isaacson, fondator al Clinicii de Prevenţie a Alzheimerului, din New York. ”Multe dintre persoanele supuse riscului nu conştientizează impactul negativ pe care îngrijorarea şi reflectarea le au asupra creierului”, spune Isaacson.

Mai multe studii necesare

Specialiştii susţin că este nevoie de mai multe studii pentru a înţelege mai bine această relaţie. Totodată, cercetătorii sugerează că practicile de antrenare a minţii precum meditaţia ar putea ajuta la promovarea gândirii pozitive şi alungarea gândurilor negative, motiv pentru care plănuiesc studii în viitor prin care să testeze această ipoteză.

Cum să gândeşti cu optimism

Îţi poţi da seama în ce zonă te încadrezi în urma testelor de orientare, iar rezultatele vor determina nivelul tău de optimism sau pesimism. Cercetările anterioare au arătat că este posibil ”să-ţi antrenezi creierul” pentru a putea fi mai optimist, exact ca atunci când antrenezi un muşchi. Prin folosirea unor măsurători directe ale structurii şi funcţionării creierului, în urma unui studiu s-a descoperit că 30 de minute pe zi, timp de două săptămâni în care să practici meditaţia pot produce schimbări majore în creier. Cel mai bun mod prin care îţi poţi creşte nivelul de optimism, potrivit studiilor deja existente este metoda ”Cel mai bun Eu posibil”, prin care îţi imaginezi sau ţii un jurnal despre tine în viitor, în care ai reuşit să-ţi atingi toate scopurile şi în care toate problemele tale sunt rezolvate. O altă tehnică este cea a recunoştinţei. Mai exact, îţi ia doar câteva minute pe zi în care să-ţi notezi lucrurile pentru care eşti recunoscător că viaţa ţi le-a oferit.