Depresia poate fi învinsă (Studiu)

Depresia poate fi învinsă, susțin un grup de cercetători. Depresia este o afecțiune cu multe suișuri și coborâșuri, cu un prognostic destul de drastic care afectează foarte multe persoane, mai ales acum, în plină pandemie. Însă concluziile unui studiu recent vine cu vești bune: aproape 10% dintre adulții din Statele Unite cu depresie majoră au reușit să se reechilibreze și să prospere zece ani mai târziu. Descoperirile, care apar în Clinical Psychological Science, sugerează că unele persoane cu depresie experimentează mai mult decât o reducere a simptomelor depresive în timp, ba chiar pot atinge o bunăstare psihologică optimă.

Cercetătorul principal Jonathan Rottenberg, recunoscut și pentru munca lui de la Universitatea din Florida de Sud, a pus problema că oamenii de știință clinicieni neglijează adesea potențialul rezultatelor pozitive în rândul persoanelor cu depresie: „Depresia poate fi o problemă pe tot parcursul vieții. Cu toate acestea, pe măsură ce am cercetat cu atenție studiile de până acum, am reușit să descoperim și rezultate mai bune – un aspect despre care am constatat că e rar investigat ”, spune el. Concluzia este, deci, că depresia poate fi învinsă.

Deși cercetările clinice actuale pun accent pe reducerea simptomelor și obținerea unei modalități de a face față stresului, dovezile indică faptul că pacienții acordă prioritate altor măsuri ai unei stări de bine: „Ei vor să iubească și să fie iubiți, să reușească să trăiască momentul prezent, să simtă bucurie, să găsească sens și să facă activitățile care chiar simt că le sunt de folos – lucruri care fac ca durerea și eșecurile vieții de zi cu zi să merite îndurate”, spune Rottenberg.

Recomandări

Dr. Mihai Craiu, despre mușcătura de căpușă la copii: Nu dați antibiotice „de spaimă”

Detaliul despre sănătatea ei pe care Tina Turner l-a aflat prea târziu. A dezvăluit cu puțin…

Rottenberg și colegii săi au descoperit că un procent substanțial dintre persoanele diagnosticate cu depresie pot realiza fix aceste lucruri. Folosind datele din studiul „Midlife Development in the United States (MIDUS)”, cercetătorii au examinat rezultatele în cadrul unui eșantion reprezentativ la nivel național de adulți de vârstă mijlocie. Participanții au completat interviuri telefonice și chestionare, inclusiv o măsură a depresiei și o baterie nouă de testare care viza mai multe fațete ale bunăstării, inclusiv autonomia, comportamentul din mediul social, dezvoltarea personală, relațiile pozitive cu ceilalți, scopul în viață, acceptarea de sine, satisfacția în viață și afectele pozitive.

Un număr total de 239 de participanți din eșantion au îndeplinit criteriile pentru depresie, ceea ce înseamnă că au avut o dispoziție depresivă în cea mai mare parte a timpului sau chiar în fiecare zi, precum și simptome suplimentare, timp de cel puțin 2 săptămâni din ultimele 12 luni. Cercetătorii au revizuit datele de la screening-ul inițial și un sondaj de urmărire finalizat 10 ani mai târziu.

După 10 ani de urmărire, jumătate dintre participanți au raportat că nu au mai avut simptome majore de depresie în ultimele 12 luni și aproape 10% dintre participanții cu antecedente de depresie au reușit să ajungă într-un punct cu adevărat bun al vieților lor. Pentru a fi considerat „recuperat”, condiția era ca participantul să nu prezinte niciun semn de depresie și să obțină un scor mai mare decât 75% dintre participanții MIDUS nedepresivi la cei nouă factori ai bunăstării psihologice.

Important de menționat mai este și faptul că un scor mai ridicat al stării de bine la începutul studiului a prezis evoluția pozitivă 10 ani mai târziu, dar severitatea depresiei nu a făcut-o. Mai exact, adulții depresivi care au raportat o stare de bine mai mare la începutul studiului au avut o șansă de 30% mai mare să prospere, comparativ cu o șansă de 1% pentru participanții care au avut o bunăstare scăzută atunci când au început studiul. Participanții depresivi cu o bunăstare mai mare la începutul studiului și care au prosperat la sfârșitul studiului au avut creșteri mai mari ale bunăstării în timp, spre deosebire de ceilalți participanți depresivi.

Aceste descoperiri ar putea influența modul în care profesioniștii din domeniul sănătății mintale se raportează la prognosticul asociat cu depresia, precum și modul în care comunică acest prognostic pacienților. Studiul sugerează că tratamentul s-ar putea concentra pe strategii de optimizare a stării de bine, care depășesc tratamentul actual concentrat strict pe gestionarea simptomelor.

„În prezent, sarcina cercetătorilor este să urmărească aceste semne încurajatoare și să le susțină cu colectarea sistematică de date despre modul în care oamenii prosperă după ce au fost diagnosticați cu depresie”, a concluzionat Rottenberg.