De ce cred unii oameni că Pământul e plat sau că vaccinurile omoară. Explicația psihologilor referitoare la cei care resping știința

28.11.2021
De ce cred unii oameni că Pământul e plat sau că vaccinurile omoară. Explicația psihologilor referitoare la cei care resping știința
Sursa foto: Shutterstock

Psihologii susţin că au descoperit principalii factori care îi pot determina pe oameni să respingă ideea conform căreia Pământul este rotund şi știința în general. Iar concluziile lor nu au nimic de-a face cu nivelul de inteligenţă sau cu educaţia primită de astfel de persoane.

Psihologii de la Universitatea Oregon au descoperit că oamenii care resping știința și argumentele ştiinţifice privind subiecte precum încălzirea globală, siguranţa vaccinurilor şi evoluţia sunt, în general, la fel de educaţi şi de informaţi precum cei din tabăra adversă, se arată într-un studiu al cercetătorilor americani publicat în psych.org.

Diferenţa dintre cele două tabere, susţin experții, este că adepții conspirațiilor se comportă mai degrabă ca nişte avocaţi. Ei iau în considerare datele problemei, dar caută orice dovadă pentru a le susţine scopul, adică ceea ce ei cred deja că este adevărat.

Când cineva vrea să creadă ceva – indiferent care ar fi motivul –, va selecta doar acele informaţii care îi susţin teoria şi va critica evidentul folosindu-se de ele, testându-le pe oameni slab educaţi sau informaţi şi denigrând certitudinile.

Prin urmare, o persoană care nu crede că factorul uman este cel care duce la schimbările climatice va ignora numeroasele studii care susţin această ipoteză şi se va agăţa de o cercetare, oricât ar fi ea de puţin credibilă, pentru a aduce argumente ce pot „umbri” acest adevăr, scrie sciencealert.com.

Acest fenomen poartă numele de bias cognitiv – o deformare a modului în care percepem realitatea, o eroare de judecată în care putem cădea în anumite situaţii.

Am descoperit că oamenii se îndepărtează de dovezi pentru a-şi proteja propriile credinţe, inclusiv cele religioase, politice sau chiar şi cele personale, cum ar fi alegerea unei surse credibile de informare, afirmă psihologul Troy Campbell.

Cei care pun la îndoială știința consideră dovezile ca fiind relevante doar dacă le întăresc convingerile. Atunci când acestea sunt împotriva credinţelor lor, ei nu resping neapărat dovezile, dar spun că acestea sunt prea puţin relevante, a adăugat specialistul.

Concluziile oamenilor de ştiinţă se bazează pe o serie de interviuri şi metaanalize prezentate de curând în cadrul unui simpozion al Society for Personality and Social Psychology, care a avut loc în San Antonio.

Scopul acestora a fost să se descopere hibele din procesul de comunicare şi metodele prin care pot fi acestea eliminate, în ceea ce priveşte domeniul ştiinţific.

Potrivit specialiştilor, oamenii nu sunt convinşi pe deplin dacă li se oferă doar date concrete. În schimb, savanţii recomandă atenţia sporită asupra sursei „încăpăţânării” oamenilor de a respinge dovezile ştiinţifice şi găsirea unui teren comun, a unei idei cu care ambele tabere sunt de acord şi dezvoltarea acesteia cu argumente de netăgăduit.

Aşadar, de unde vine această negare a ştiinţei? Psihologii susţin că o mare parte a problemei este faptul că oamenii asociază concluziile ştiinţifice cu apartenenţa socială sau politică.

Desigur, scepticismul a existat dintotdeauna şi este chiar încurajat, dar în contextul actual, acesta poate avea și are consecinţe grave asupra omenirii, dovadă fiind numărul crescut de decese ca urmare a refuzului vaccinului anti-COVID.

Un exemplu în acest sens este respingerea vaccinurilor, pe motiv că ar cauza reacții adverse grave. Dacă în cazul schimbărilor climatice, consecinţele respingerii dovezilor ştiinţifice nu sunt imediate, nu la fel stau lucrurile şi cu vaccinurile, care, dacă sunt respinse de persoane informate greşit, pot readuce boli eradicate, cauzând epidemii greu de controlat.

Mişcarea antivaccinare costă vieţi, iar riscurile sunt prea mari pentru a fi ignorate şi trebuie luate măsuri, a declarat Matthew Horsney, psiholog la Universitatea Queensland, pentru LA Times.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Dr. Alina Gheorghe: importanța consultului oftalmologic la copii