COVID fără simptome, dar cu efecte îngrijorătoare pe termen lung. Persoanele asimptomatice nu sunt în afara pericolului

04.09.2021
COVID fără simptome, dar cu efecte îngrijorătoare pe termen lung. Persoanele asimptomatice nu sunt în afara pericolului
Sursa foto: Shutterstock

Persoanele care au avut COVID fără simptome sau forme ușoare de boală ar putea să se confrunte, în timp, cu probleme de sănătate care trebuie atent monitorizate, avertizează medicii. Cu alte cuvinte, absența simptomelor nu înseamnă neapărat că pericolul a trecut!

Semnalul de alarmă privind potențialele efecte pe termen lung ale bolii COVID fără simptome este tras de dr. Eric Topol și echipa sa de la Institutul Scripps Research Translational, care au publicat un raport îngrijorător privind cazurile asimptomatice de infecție cu SARS-CoV-2 în revista Annals of Internal Medicine.

Peste 50% din persoanele infectate asimptomatice de pe nava de croazieră Diamond prezentau anomalii la nivelul plămânilor

Potrivit lui Eric Topol, din grupul de 104 pasageri de pe nava de croazieră Diamond Princess, 76 erau infectați cu noul coronavirus, dar nu prezentau simptome.

Cu toate acestea, tomografia computerizată (CT) a relevat că 54% dintre aceștia aveau anomalii la nivelul plămânilor, mai precis aspect de sticlă mată, un semnal că în plămâni se acumula lichid (pleurezie), arată un studiu realizat la acea vreme.

Văzând aceste analize, am fost șocat. Mi-am dat seama că absența simptomelor nu înseamnă neapărat că pericolul a trecut. În Statele Unite sunt peste 40 de milioane de cazuri de infecție, dintre care 35% sunt cazuri COVID fără simptome, potrivit unui studiu recent.

De aceea este atât de important să cercetăm în profunzime efectele pe termen lung ale acestei boli, chiar și atunci când nu dă simptome, atrage atenția Eric Topol.

Cazurile asimptomatice nu primesc atenția cuvenită. Fenomenul COVID fără simptome trebuie studiat mai în profunzime

Din păcate însă, persoanele care trec prin boală și nu prezintă simptome sau acestea sunt ușoare nu consideră că sunt în pericol și, în consecință, nu continuă să meargă la medic pentru investigații de rutină sau dacă, pe parcursul timpului, apar manifestări care, aparent, nu au legătură cu COVID.

În plus, susține Topol, nu există suficiente studii care să investigheze aceste anomalii la nivelul plămânilor în cazul pacienților care au avut COVID fără simptome, chiar dacă a trecut mai bine de un an și jumătate de la publicarea observațiilor în cazul pacienților asimptomatici de pe nava de croazieră Diamond Princess.

Această pistă pare că a fost abandonată de comunitatea științifică. Cazurile asimptomatice nu primesc atenția cuvenită, aceasta îndreptându-se cu precădere spre tratamente pentru formele severe de boală și spre vaccinuri care previn COVID.

În consecință, nu sunt suficiente informații privind efectele pe termen lung ale infecției cu coronavirus la persoanele asimptomatice și nici nu avem o bază de date care să cuprindă simptomatologia acestor persoane apărută la câteva săptămâni sau luni distanță, spune Topol.

„Cu siguranță sunt mult mai mulți oameni care au fost infectați, dar care nu au prezentat simptome și nici măcar nu au fost testați”, spune dr. Ann Parker, profesoară de medicină la Universitatea Johns Hopkins.

Cu toate acestea, au fost făcute anumite observații privind pacienții asimptomatici. Medicii au observat că în cazul unora dintre aceștia apar probleme precum cheagurile de sânge, ceața cerebrală, aritmiile (fibrilația atrială, dereglările de conducere, tahicardia ventriculară şi fibrilaţia ventriculară), insuficiența cardiacă, sindromul COVID de lungă durată, miocardita sau sindromul inflamator multisistemic, cu precădere la copii.

Iată ce se cunoaște până la acest moment despre efectele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2 la pacienții care au avut COVID fără simptome sau o formă ușoară de boală.

Miocardita și cheagurile de sânge

Tomografia computerizată arată nu numai aspectul plămânilor, ci și potențiale anomalii la nivelul inimii sau vaselor de sânge.

Mai multe publicații, printre care Thrombosis Journal, au descris cazuri de infecție asimptomatică în care pacientul prezenta la câteva luni cheaguri de sânge în rinichi, plămâni sau creier și inflamații ale inimii.

Atunci când un cheag de sânge crește în dimensiune și se blochează într-o arteră, sângele bogat în oxigen și substanțe nutritive nu mai ajunge la organe vitale. Astfel, se poate ajunge la crize convulsive, infarct, accident vascular cerebral sau chiar la deces, dacă nu se iau urgent măsuri terapeutice.

De asemenea, infecția cu SARS-CoV-2 crește riscul de miocardită, o inflamație a mușchiului inimii. Un studiu publicat în JAMA Cardiology în luna mai a acestui an a arătat că 28 de pacienți care au avut COVID fără simptome de niciun fel au dezvoltat această complicație.

Printre simptomele miocarditei se numără durerea în piept, oboseala, palpitațiile și senzația de leșin, dar sunt și cazuri când nu apar deloc manifestări.

Ceața cerebrală și COVID-19

Un studiu realizat de experții de la Imperial College London a relevat că mulți pacienți care își revin după infecția cu SARS-CoV-2 prezintă un declin psihic echivalent îmbătrânirii cu 10 ani a creierului uman. Persoanele infectate cu noul coronavirus, în special cele vârstnice, manifestă frecvent simptome de „ceață cerebrală”, unii pacienți acuzând acest fenomen inclusiv după vindecare.

Ceața cerebrală poate consta în somnolență excesivă, pierderea simțului orientării, apatie, confuzie, amețeală nejustificată sau chiar pierderi temporare de memorie. Totodată, bolnavii pot manifesta dificultăți de concentrare, halucinații sau afazie – un simptom des întâlnit la pacienții care au suferit un accident vascular cerebral.

Printre caracteristicile afaziei se numără: folosirea unor cuvinte greșite sau fără sens, dificultatea în a înțelege cuvintele celorlalți, incapacitatea de a înțelege cuvintele folosite cu sens figurat sau vorbirea în propoziții scurte, incomplete.

Medicii nu sunt siguri care este mecanismul prin care virusul SARS-CoV-2 acționează asupra sistemului nervos, dar una dintre teorii este că noul coronavirus ar duce la inflamarea vaselor de sânge de la nivelul creierului.

Sindromul COVID de lungă durată

Unele persoane care au avut COVID fără simptome sau care au prezentat o formă ușoară a bolii ar putea să aibă manifestări chiar și la câteva luni de la vindecare. Acestea pot consta în dureri la nivelul pieptului, dificultăți de respirație, oboseală, amețeală, tulburări de somn, hipertensiune sau mirosul deformat.

Este un mit faptul că sindromul COVID lung apare doar la pacienții care au avut forme severe de boală, spune dr. Linda Geng. Nu există indicii clare care să prezică dacă te vei confrunta cu sindromul COVID de lungă durată, indiferent de forma de boală pe care ai avut-o. Și acest sindrom este debilitant, afectează major calitatea vieții, fără să cunoaștem consecințele.

Iar studiile, limitate totuși ca număr și amploare, par să indice același lucru. De exemplu, o cercetare a savanților de la Universitatea California publicată în medrxiv.org, nerevizuită încă de comunitatea științifică, susține că aproximativ 30% dintre pacienții asimptomatici ar putea să se confrunte cu sindromul COVID de lungă durată.

Sindromul inflamator multisistemic la copii

Potrivit datelor disponibile până în acest moment, copiii reprezintă aproximativ 10-13% din cazurile de infecție cu coronavirus. În cazul infecției, majoritatea copiilor dezvoltă simptome ușoare sau deloc.

Există însă o minoritate de pacienți pediatrici care vor dezvolta simptome cardiovasculare asociate cu disfuncții de organe și vor face așa-numitul sindrom PIMS – Sindromul inflamator multisistemic.

Îngrijorător este faptul că acest sindrom inflamator nu se manifestă întotdeauna la momentul bolii propriu-zise. La foarte mulți copii se poate manifesta la o perioadă de 2-3 luni de la infecție. Reapare febra, însoțită de tuse, vărsături, dureri abdominale, un status mental alterat: copilul fie este somnolent, fie foarte agitat. Practic, aceste simptome ar trebui să îndrume părinții către un serviciu de spital, unde să fie evaluat de urgență cel mic.

Copiii cu vârsta până în 5 ani fac mai degrabă forma Kawasaki, adică forma cu afectare de coronare, dilatare de coronare care trebuie urmărită mai îndelung. După 5 ani, fac mai mult partea aceasta de inflamație și vasculită. De altfel sunt și copii care au venit în șoc cardiac, după o infecție cu COVID-19, mai mult sau mai puțin simptomatică la momentul când au avut boala, atrage atenția dr. Alina Oprescu.

Simptomele la care trebuie să fie atenți părinții sunt sindromul febril prelungit, o erupție pe piele, afectare gastrointestinală etc. În plus, dacă micuțul devine mai somnolent, nu răspunde la stimuli, e tahicardic sau are tensiunea scăzută, este important să fie apelat de urgență numărul 112.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Dr. Silvia Chiotoroiu: tratamentul modern pentru cataractă
Recomandări:
Depresia, detectată direct de pe telefon
Depresia, detectată direct de pe telefon
Activitatea fizică arde mai puține calorii decât te-ai fi așteptat STUDIU
Activitatea fizică arde mai puține calorii decât te-ai fi așteptat STUDIU