Poate ai impresia că te odihnești corespunzător, dar în timpul zilei ai tot felul de simptome precum stări de supra-încălzire sau poftă de mâncare necontrolată. În acest caz, poate trebuie să te mai gândești încă o dată la cât de calitativ este somnul tău.
Să păstrezi un echilibru între job, viața socială și exercițiile necesare pentru a te menține în formă înseamnă sacrificii mari, și nu de puține ori alegi să sacrifici somnul.
Majoritatea oamenilor fac asta.
Doar că de fiecare dacă când sacrifico chiar și câteva minute de somn creezi un teren fertil problemelor de sănătate severe, dincolo de starea de oboseală pe care o resimți zilnic (Descoperă cum te îmbolnăvesc nopțile pierdute. Efectele insomniei se resimt pe toate planurile).
Lipsa somnului de calitate alterează, printre altele, și hormonii care reglează apetitul, potrivit cercetărilor organizate de Universitatea din California.
Astfel, dacă pe timpul zilei, ai pofte bruște de a mânca tot felul de alimente sau junk-food, ar putea fi un semn clar că ar trebui să dormi mai mult sau mai bine.
Pentru a-și crește nivelul de energie (pe care nu a câștigat-o în timpul somnului), organismul trimite semnale pentru nevoia de hrană bogată în calorii, zaharuri și grăsimi nesănătoase.
Poate nu te-ai fi gândit că tocmai un astfel de semn, cum este deteriorarea simțului olfactic, poate fi corelat cu lipsa de somn. Însă, experții sugerează că, în starea de oboseală generală, nasul tău nu mai este capabil să transmită creierului suficiente informații cu privire la diferitele mirosuri din jur și mai ales ale celor alimentare.
Revenind la primul simptom, am putea găsi o legătură de cauzalitate între pofta crescută de mâncare și mirosurile puternice ale alimentelor precum junk-food.
Cu cât dormi mai puțin odihnitor, cu atât vei începe să uiți mai des. S-a demonstrat în nenumărate rânduri că privarea de somn afectează capacitatea creierului de a învăța și de a-și aminti informații.
În timpul somnului cu mișcare rapidă a ochilor (REM) – cunoscut pentru starea de visare –, creierul este activ, construind și stocând amintiri din ziua precedentă.
Mai puțin somn perturbă acest proces, întrerupând formarea amintirilor și absorbția informațiilor.
Mai mult, cei care suferă constant de lipsă de somn sunt expuși riscului de a forma amintiri false.
Alte abilități deteriorate de lipsa unui somn bun sunt cele motorii (prin alterarea memoriei musculare) și reflexele fizice.
Un motiv pentru care un procent mare de accidente de mașină au loc din cauza privării de somn: șoferii care nu dorm suficient au reacții fizice mult mai scăzute decât cei care au parte de odihnă corespunzătoare.
Durata somnului a fost mult timp legată de producția de hormoni care reglează apetitul, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Harvard.
Somnul insuficient este asociat cu niveluri mai ridicate ale hormonului grelină (hormon peptidic care stimulează apetitul), accentuând senzația de foame.
Tot deprivarea de somn a fost corelată cu niveluri mai scăzute ale hormonului leptină (hormon peptidic care reglează energia din organism, inclusiv apetitul și metabolismul) necesar pentru a te simți sătul.
În consecință, aceste niveluri hormonale crescute te vor face să mănânci mai mult și, implicit, te vor îngrășa.
Privarea de somn crește, de asemenea, nivelul stresului, ceea ce determină o creștere a nivelului de cortizol.
Cortizolul este un hormon de stres responsabil cu menținerea energiei (zaharuri și grăsimi) pentru a fi folosită ulterior. Niveluri mai ridicate ale acestui hormon se pot traduce prin reținerea de mai multă grăsime în organism.
Experții spun că nivelul de insulină este, de asemenea, afectat de prea puțin somn: nivelurile mai mari de cortizol fac organismul mai puțin sensibil la insulină.
Insulina este un hormon care transformă alimentele în energie. Astfel, când devine mai puțin sensibil la insulină, organismul procesează mai greu grăsimile din sânge. În timp, acest lucru duce la depozitarea grăsimilor în organism și la creșterea în greutate.
În 2020, oamenii de știință din Italia au analizat efectele privării totale și parțiale de somn în ceea ce privește asumarea riscurilor și impulsivității unui individ.
„Sub efectele pierderii somnului, oamenii care sunt în mod obișnuit reflexivi și precauți devin ceva mai impulsivi și predispuși la asumarea de riscuri în timpul luării deciziilor pe baza raționamentului deliberativ”, conform rezultatelor publicate în revista Nature of Science and Sleep.
Lipsa de somn are un impact major asupra funcției cortexului prefrontal – parte a creierului care reglează gândurile, acțiunile și emoțiile – deteriorând-o.
Alte semne care îți pot indica faptul că nu dormi bine pot fi:
Înainte de a merge la un medic specialist, de a face o vizită neurologului, asigură-te că semnele pe care ți le transmite organismul tău nu sunt pur și simplu semne ale unui somn de o calitate scăzută.
Este foarte posibil ca numai după o noapte de somn în standardele recomandate, să nu mai ai niciunul dintre simptomele de mai sus.
Citește și: Lipsa somnului și efectele pe care le are asupra vaccinării și sănătății
Citește și: Câte ore trebuie să dormi ca să nu te îngrași. Incredibil cât de mult contează somnul pentru greutatea ta
Citește și: Te simți obosit? S-ar putea să ai nevoie de mai multe ore de somn în timpul sezonului rece – STUDIU
Sursă: dailymail.co.uk