Astmul netratat la timp înseamnă suferință pentru pacienți, dar și costuri mai mari pentru sistemul de sănătate. De Ziua Mondială a Astmului, marcată în întreaga lume în prima zi de marți a lunii mai, Societatea Română de Pneumologie (SRP) atrage atenția că este nevoie de acțiuni de prevenție și de soluții clare pentru că astmul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice, iar prevalența lui este în continuă creștere.
La nivel mondial, mai mult de 300 de milioane de persoane sunt diagnosticate cu această boală. Tema de anul acesta a Zilei Mondiale este „Acces egal la tratament și reducerea lipsurilor în îngrijirea astmului”. Cele mai frecvente provocări legate de astm sunt:
Cu toate că încă nu există un tratament care să vindece astmul, medicamentele existente sunt extrem de eficiente, iar un management adecvat al astmului, pe termen lung, le va permite pacienților să dobândească un control mai bun asupra bolii.
Cu fiecare an, învățăm mai multe despre astm, se descoperă noi opțiuni terapeutice, aflăm noi metode de eliminare a neajunsurilor în provocările legate de astm. Pentru evaluarea și gestionarea astmului, pacientul trebuie să se adreseze medicului specialist, spune prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președinta Societății Române de Pneumologie.
Prezența tusei, respirației șuierătoare, oboselii la efort și senzației de constricție toracică sunt semne care trebuie să vă atragă atenția pentru o programare cât mai rapidă în cabinetul unui medic pneumolog.
De menționat este că simptomele nu apar doar ziua, ele pot să fie intense și în a doua parte a nopții când vă trezesc din somn, fiind asociate frecvent cu senzația de sufocare. Peste 60% din pacienții cu astm au simptome nocturne cel puțin o dată pe lună.
Astmul este o boală inflamatorie cronică, care poate să apară la orice vârstă, fiind declanșat de factori multipli.
Copiii și tinerii dezvoltă cel mai frecvent astm alergic, în timp persoanele adulte dezvoltă de regulă astm non-alergic.
În cazul astmului alergic, declanșarea simptomelor este realizată de reacția inflamatorie care se dezvoltă în căile aeriene la contactul cu un alergen cum ar fi polenul, acarieni, mucegaiul. În aceste situații este extrem de utilă identificarea alergenului și eliminarea lui, pe cât posibil, din locuință sau de la locul de muncă dacă vorbim de astmul profesional.
Lucrurile se complică la personale cu astm non-alergic, aici factorii care declanșată criza de astm sunt infecțiile virale, infecțiile bacteriene, particulele de poluanți (PM 10 și PM 2,5), fumul de țigară. Acești factori declanșatori pot fi greu de eliminat din mediul casnic sau din mediul în care persoana își desfășoară activitatea zilnică, de aceea managementul acestui tip de astm poate fi mult mai dificil.
Tratamentul astmului vizează 3 elemente de bază: tratamentul igieno-dietetic, tratamentul medical și kinetoterapie respiratorie.
Tratamentul igieno-dietetic presupune:
Tratamentul medical presupune:
Kinetoterapia respiratorie presupune un program de exerciții se execută lent cu mișcări în concordanță cu inspirul și expirul, atenția pacientului trebuie să fie centrată pe respirație, iar durata antrenamentului este bine să fie de minim 15 minute zilnic, sau 1 oră de trei ori pe săptămână.
Un pacient cu astm corect tratat poate duce o viață normală fără simptomatologie și fără teama de sufocare din timpul crizelor de astm.
Astmul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice. În Europa, 1 persoană moare din cauza acestei boli în fiecare oră.
Cel mai dese cuvinte folosite de pacienți pentru a descrie o criză astmatică sunt: lipsa de aer, sufocarea și frica.
Astmul nu trebuie confundat cu alergiile de primăvară. Acestea pot avea simptome asemănătoare astmului, însă sunt cauzate de schimbările ce se produc în natură, precum apariția polenurilor.
Chiar dacă nu există un tratament care să vindece definitiv astmul, pacienții trebuie să înțeleagă că această afecțiune poate fi ținută sub control și pot avea o viață normală, dacă respectă indicațiile medicilor și se informează din surse sigure.
Eliminarea deficiențelor în îngrijirea astmului reprezintă obiectivul fundamental pentru pacienți în anul 2022.
Înțelegerea afecțiunii, a tratamentului de lungă durată, educația pacienților cu repere accesibile de diagnostic și tratament vor conduce la diminuarea abuzului de medicație bronhodilatatoare de lungă durată, la utilizarea corectă a medicației inhalatorii, la creșterea aderenței la tratament și în final de dezideratul esențial pentru fiecare pacient: controlul astmului, spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinta Secțiunii de Cancer Pulmonar a Societății Române de Pneumologie.
„Astmul bronșic cu toate neajunsurile sale poate fi și rămâne o provocare pentru orice sistem de sănătate chiar și după mulți ani de studiere a lui și disciplinare educațională a personalului medical și al pacienților.
Ghidurile au progresat și de aceea cred că este vremea ca ele să fie reamintite și cu ocazia acestei conferințe de presă pentru că semnalează progresele în managementul, diagnosticul și tratamentul acestei afecțiuni în încercarea de diminua evoluția spre astm sever și a consecințelor sale transferate într-o povară economică a bolii pentru casele de asigurări”, spune prof. dr. Florin Mihălțan, directorul Școlii Societății Române de Pneumologie.
Ziua Mondială a Astmului este marcată în întreaga lume în prima zi de marți a lunii mai. Primul eveniment a avut loc în anul 1998, în Spania, la Barcelona. 35 de ţări au aderat la această iniţiativă. De atunci, numărul ţărilor care marcheză anual acest eveniment a crescut semnificativ, astfel că Ziua Mondială a Astmului a devenit unul dintre cele mai notabile evenimente de conştientizare şi educaţie medicală pentru publicul larg.