Antibioticele ar putea cauza stări de confuzie, delir şi halucinaţii

Antibioticele pot provoca stări de confuzie, în cazul persoanelor în vârstă, susţine un studiu realizat la Universitatea Harvard. 

Doctorul Shamik Bhattacharyya de la Şcoala de Medicină din Harvard (SUA) a realizat un studiu, folosind date privitoare la starea de sănătate a pacienţilor vârstnici. El a constatat că legătura între antibiotice şi starea de confuzie mentală ar putea fi chiar mai puternică decât s-a crezut iniţial. În total, medicul a descoperit 391 de pacienţi care au luat antibitoice şi care au avut mai târziu probleme neurologie.

Efectele neurologice ale antibioticelor sunt diferite: 47% dintre pacienţi prezentau halucinaţii sau stări de delir  mental, 14%, convulsii, 15% au suferit spasme musculare  involuntare şi 5% au pierdut un anumit grad de control asupra mişcărilor. În plus, în 70% dintre cazuri elecontroencefalograma a indicat o activitate anormală la nivelul creierului.

Recomandări

Descoperire alarmantă: Gena unei noi bacterii rezistente la antibiotice, identificată în China

Preşedinţie: Consumul ridicat de antibiotice ar putea fi considerat problemă de siguranţă naţională

Studiul estimează că sunt persoane în vârstă care sunt mai expuse riscului de a dezvolta tulburări cognitive provocate de medicamente. Între 2 şi 12% dintre cazurile de demenţă ar fi provocate de toxicitatea medicamentelor. Dintre medicamente, mai toxice sunt cele anticolinergice (anti-vomitive), care blochează acţiunea acetilcolinei.

Medicul a admis că infecţiile aflate la originea administrării de antibiotice puteau fi chiar ele responsabile de stări de confuzie. Cercetările trebuie continuate, dar nu trebuie omis că antibioticele atunci când medicul caută cauza unei crize de delir, spune autorul acestui studiu. 

Într-un alt studiu publicat anul trecut în The Lancet, doctorul Sharon Inouye nota că starea de confuzie şi delir afectează aproximativ 50% dintre vârstinicii aflaţi în spitale şi 80% dintre cei aflaţi  la terapie intensivă. Un alt studiu publicat în BMJ arată cu o treime dintre pacienţii aflaţi la terapie intensivă dezvoltă simptome ale delirului şi că riscul mortalităţii este de două ori mai mari în cazul acestor pacienţi.